Mina din România care va fi readusă la viaţă. Milioane de euro vor fi investiți pentru a renaște din cenușă
Cândva bijuteria României, acum ruine cât vezi cu ochii. În Gorj, deținem cel mai mare zăcământ de grafit din Europa. Mina a fost, totuși, închisă pentru că nu era rentabilă. Acum, Comisia Europeană investește 200 de milioane de euro pentru valorificarea resursei. La Baia de Fier am putea recicla inclusiv materiile prime rezultate din baterii. Bruxelles-ul a dat ok-ul și pentru alte două proiecte de exploatare a magneziului și cuprului.
În Gorj, cariera de suprafață Ungurelașu și mina de la Cătălinu zac abandonate de două decenii. Sunt singurele exploatări de grafit din țară. Majoritatea clădirilor au fost demolate anul trecut, utilajele au fost tăiate bucată cu bucată, iar pe terenul unde lucrau sute de oameni au rămas doar lemne, fier și praf.
„Lipsa pieţei de desfacere, coroborată cu costurile foarte mari de producţie, creşterea preţurilor la energie pentru că neavând gaze aici în zonă, toată partea de preparare, măcinare era bazată numai pe curent electric. Au dus la închiderea activităţii atât la Cătălinu, cât şi la cariera de la Unguraşu şi implicit a sectorului", spune Daniel Voicilă, director investiții Salrom Râmnicu Vâlcea, pentru observator.ro.
Belu Gheorghiță a lucrat în fabrica de prelucrare 18 ani. Acum lucrează în salina Ocnele Mari: „Am fost angajat din 88. Am lucrat la prepararea grafitului în instalaţie. Era greu, dar ştiai că ai ce lucra. Aveai garanţia că ai un loc de muncă", povestește un fost angajat.
În prezent, aşteaptă redeschiderea. Într-o primă etapă vor fi investiți 200 de milioane de euro. Cariera Ungurelaşu este prima ce va fi redeschisă. Aici s-au extras şisturi grafitoase din 1980 şi până în 2006. Extracţia materiei prime se făcea cu explozibil. Acum, calea de acces este blocată.
Resursa vitală care va fi exploatată
Grafitul e o resursă esențială pentru producerea bateriilor auto electrice, stocarea energiei, plus industria nucleară. Dintre ţările europene, doar Norvegia şi România dețin această materie primă. În Norvegia se extrag anual 15 mii de tone de grafit. La noi s-ar putea exploata dublu. Astfel ne-am asigura o poziție strategică în Europa, continentul care vrea să-şi micșoreze dependența de China. O tonă de grafit se vinde cu până la 200 de mii de euro.
„Mai avem un proiect depus care intra in analiză în maximum două luni pentru procesarea acestor şisturi grafitoase în grafit de înaltă puritate pentru producţia de baterii şi de grasen. Şi un alt treilea proiect pentru reciclarea materiilor prime critice provenite din baterii, inclusiv a grafitului şi reintroducerea lui în circuit", a declarat Dan Dobrea, director general Salrom
În anii '90, mina avea peste 300 de angajaţi. Mulți dintre ei veneau din localitățile din apropiere, astfel încât Salrom le-a oferit 16 locuințe de serviciu. În perioada următoare ar putea fi renovate.
Investiții vor fi făcute și în alte mine din țară. „Un alt proiect de 300 mii euro în judeţul Hunedoara unde vom avea şi extracţie şu prelucrare, rafinare, topitorie de cupru. 115 mil euro în judeţul Bihor unde vom face verde magneziu, o materie critică pentru tot ce înseamnă industria aerospaţială şi pharma", declară Bogdan Ivan, ministrul economie.
Comisia Europeană investește în total 22 de miliarde de euro in 47 de proiecte strategice în domeniul materiilor prime critice din țările membre.
