Pierdut papagal fâşneţ, îl declar cam vorbăreţ
Oamenii le-au numit păsări exotice. Fiindcă provin din ţări exotice. Acum, orice iubitor de necuvântătoare poate avea una în casă. Chiar şi dacă este rară. De câţiva ani buni, înaripate cu certificat de naştere în ţări îndepărtate se găsesc şi la noi, în parcuri. Libere şi fără obligaţii.
Păsări rare cresc în copaci în parcurile bucureştene. Fenomenul, străin publicului larg, dar cunoscut ornitologilor români, a luat amploare în ultimii doi-trei ani. Păsări exotice care au evadat din coliviile lor de la bloc sau care au fost eliberate de stăpânii lor încep să se adapteze la traiul vieţii de Bucureşti. Cele mai multe înaripate care zboară liber în natură sunt peruşii. Zvăpăiaţii ăştia n-au nevoie de invitaţii speciale ca s-o şteargă pe geam afară. Aşa că, pune lacăt la „fereşti” dacă vrei să te păzeşti! Însă, cei mai adaptaţi la „jungla” citadină sunt papagalii din specia Micul Alexandru.
Pentru cine nu ştie, aceste păsări au fost denumite după cel care s-a încumetat să le care după el, din Africa în Europa, nimeni altul decât Alexandru Macedon. Azi, temutul împărat s-ar da de ceasul morţii dacă ar auzi ce-i poate clonţul unui papagal ce-i poartă numele. Da, Micul Alexandru are tril de ciocârlie, dar apucături de om, fiind capabil să înveţe circa 250 de cuvinte. Pe care le pronunţă cu o claritate ieşită din comun. „Nu suntem singura capitală care are păsări exotice. Cine a fost la Bruxelles ştie ce gălăgie fac papagalii în parcurile de acolo. Ştim că sunt frumoşi, exotici, că le plac oamenilor, dar dacă aceşti papagali se înmulţesc tot mai mult riscă să devină un concurent pentru speciile endemice.
Prima care ar putea fi afectată este ţicleanul, care foloseşte scorburi pentru a cuibări, deci se va da o bătălie pe cuiburi. Oricum, noi am montat deja 100 de cuiburi artificiale în parcurile din Bucureşti, iar pe măsură ce vom găsi finanţare vom continua aceste acţiuni”, ne spune Ovidiu Bufnilă, responsabil de comunicare al Societăţii Ornitologice Române (SOR).
Bucureştiul prinde aripi
Societatea Ornitologică Română a amplasat hrănitori, cuiburi artificiale şi panouri informative cu speciile de păsări sălbatice care populează cele mai mari parcuri din Capitală în cadrul proiectului „Bucureştiul prinde Aripi”. Primele au fost instalate în ianuarie 2016. „A fost un adevărat test pentru noi, de la găsirea de seminţe de floarea soarelui cu care să alimentăm hrănitorile şi până la voluntarii care să le alimenteze. În lunile ianuarie-aprilie 2016 am consumat 800 de kilograme de seminţe, dar în iarna 2016-2017 credem că se va dubla această cantitate”, spune Ovidiu Bufnilă (SOR).
Ajută şi tu la combaterea braconajului de păsări!
Societatea Ornitologică Română pregăteşte un nou proiect de protejare a faunei Capitalei, la care ziarul Click! şi-a declarat toată susţinerea. „Aripi libere” îşi propune să reducă substanţial braconajul păsărilor cântătoare din natură. Ornitologii îi cheamă pe bucureşteni alături de specialişti pentru a deveni voluntari în acest program de salvare a înaripatelor.
Acestea sunt capturate din mediul lor natural şi vândute în pieţe, oboare sau pe Internet către crescători de ocazie, care fac, la rândul lor, comerţ cu această marfă rară. Bucureştenii sunt încurajaţi să raporteze comerţul ilicit cu astfel de păsări la aripi.libere@sor.ro, nu înainte de a fi instruiţi în a deosebi speciile de păsări cântătoare.
