Premieră în România. Cetatea de Scaun a Sucevei va fi restaurată prin metoda folosită la Basilica di Siponto
Cetatea de Scaun a Sucevei, unul dintre cele mai importante monumente ale Moldovei medievale, va intra într-un amplu proces de restaurare. Consiliul Județean Suceava anunță o intervenție unică în România, inspirată din proiecte europene moderne.
Primele lucrări vor începe pe două tronsoane-pilot, menite să testeze eficiența soluției. La final, monumentul va beneficia și de un iluminat nocturn care va evidenția silueta fortificației.
Metodă de restaurare în premieră în România
Cetatea de Scaun a Sucevei va fi restaurată folosind o tehnică nefolosită până acum în România. Reconstrucția completă cu piatră sau sticlă nu este permisă de normele internaționale, astfel că autoritățile au optat pentru o soluție care nu intervine direct asupra zidurilor.
Forma originară va fi sugerată printr-o plasă metalică specială, montată deasupra ruinelor, fără să atingă structura medievală.
Primele lucrări vor include un tronson-pilot de zece metri din zidul de incintă, prevăzut cu bastioane semicirculare, precum și realizarea unui acoperiș ușor, în stil moldovenesc, pe fortul Petru Mușat.
Acesta va avea rolul de a proteja zidurile existente de infiltrațiile de apă, una dintre cele mai mari vulnerabilități ale cetății în ultimele decenii.
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan, anunță că metoda este inspirată din instalația realizată la Basilica di Siponto din Italia, unde o bazilică medievală a fost reconstituită volumetric printr-o structură metalică de 14 metri, complet reversibilă.
„O metodă de restaurare spectaculoasă, inspirată din proiecte europene moderne, precum instalația de la Basilica di Siponto (Italia), unde o întreagă bazilică a fost reconstruită printr-o instalație metalică spectaculoasă (14 metri înălțime) și complet reversibilă”, a declarat Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Șoldan pentru Basilica.ro.
Istoria unei fortificații rămase necucerite
Cetatea Sucevei a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, în vremea lui Petru I Mușat, și consolidată în perioada domniei lui Alexandru cel Bun. Prima atestare documentară datează din 10 februarie 1388, într-un act prin care Petru Mușat împrumuta 3000 de ruble de argint regelui Poloniei, primind drept garanție provincia Pocuția. În același an, domnitorul a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava, transformând cetatea în principalul centru de putere al țării.
Fortăreața făcea parte dintr-un sistem defensiv extins, alcătuit din curți domnești, mănăstiri întărite și cetăți ridicate în contextul amenințării otomane. Construcția sa masivă a permis apărarea eficientă a Moldovei, iar fortul nu a fost niciodată cucerit, intrând astfel în istorie ca singura cetate neatinsă de invadatori. Aici era păstrat și tezaurul Moldovei, capturat în 1538 de Soliman I Magnificul.
Proiectul actual de restaurare urmărește să aducă monumentul mai aproape de forma lui istorică, fără a altera structura originală, și să redea publicului imaginea unei cetăți emblematice pentru identitatea Moldovei.
