Seceta de anul acesta este la fel de cruntă ca cea din 1947. Ce spune ministrul Agriculturii
Efectele crizei economice generate de pandemia de coronavirus sunt amplificate și de secetă, anul acesta. O mare parte din culturile de cereale ar putea fi compromisă, iar agricultorii estimează pierderi de peste 50%. Ministrul Agriculturii spune că cei afectați vor fi despăgubiți.
Adrian Oros, ministrul Agriculturii spune că anul acesta va fi o secetă cumplită cum nu a mai fost în ultimii mulți ani. Deficitul este foarte mare în zona Moldovei și Dobrogei și este posibil să fie compromise culturile de toamnă să fie compromise. ”I-am asigurat pe fermieri că o să-i despăgubim pe toți cei care vor avea pagube cauzate de fenomenele extrem de secetă. Comitetele pentru situații de urgență locale evaluează care e dimensiunea pagubelor, ca să putem să despăgubim fără să producem inechități”, a declarat ministrul la Digi 24.
Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă! Seceta de anul acesta este la fel de cruntă ca cea din 1947
Potrivit reprezentantului Guvernului, culturile afectate sunt cele de cereale în principal.
”Estimăm o pierdere a producției de până la 50% ceea ce ar acoperi necesarul de consum pentru aceste produse. Vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Depinde și cât va dura această criză”, a declarat ministrul Adrian Oros.
Ministrul Agriculturii a mai precizat că sunt stocuri foarte mari de produse de bază la producători – lapte, carne legume. În prezent se caută soluții pentru a încuraja procesatorii să stocheze privat și în toamnă când vom avea nevoie să le putem folosi.
Fermierii aruncă marfa nevândută
În prezent, lucrurile stau cum e mai rău. Fermierii sunt disperați. Sunt nevoiți să arunce marfa nevândută din cauza că se strică. În bazinul agricol Vidra - Crețești - Sintești, principalul furnizor de legume pentru Capitală, zeci de solarii au fost abandonate și năpădite de buruieni, cu tot cu produse. Aici sunt peste 7.000 de fermieri care trăiesc exclusiv din ce produc în solarii. Toți au pierderi, iar administrația locală cere guvernului să-i ajute să-și vândă produsele ori să le poată stoca sau procesa.
„Așteptăm, acum, de la ministerul Agriculturii o discuție, cum să găsim soluția ca noi să facem contracte direct cu marile magazine, să distribuim produsele din localitatea noastră. Pe raza localității mai avem încă o hală foarte bună pe care ar putea să o pună la dispoziție ministerul Agriculturii pentru procesarea de legume. Legumele merg la gunoi. De ce ar trebui să meargă la gunoi, când ar putea să meargă la procesare!”, a spus primarul localității Vidra, Tudor Marian.
Edilul spune că, din cauza pandemiei de coronavirus, fiecare fermier din localitate va pierde, anul acesta, între 15 și 20.000 de lei, cel puțin.
Ne paște criza alimentară
Specialiștii spun că seceta de anul acesta e la fel de cruntă ca cea din anul 1947. De vină sunt iarna fără zăpadă, lipsa ploilor de primăvară, la care s-a adunat și vântul puternic. Toate plantele semănate au început să se usuce și dacă nu va ploua în perioada următoare, pierderile pot ajunge până la sută la sută.
"Suntem în pragul sau suntem în pericolul unei crize alimentare, trebuie să gestionăm foarte bine această situaţie să nu ajungem în situaţia grea aşa cum România a mai trecut de-a lungul timpului, iar cea mai mare criză alimentară a fost cea din 1947, cunoscută ca foametea din 1947.Din păcate veștile de la meteorologi nu sunt prea bune", a explicat Costel Vânătoru - cercetător în agricultură.
Din păcate dacă nu vor exista cantităţi de precipitaţii, care să acopere deficitul de apă din sol, chiar dacă vor apărea local pe parcursul acestei luni, ele nu vor acoperi un deficit acumulat în 7 luni şi jumătate, spun agrometeorologii.
La fel de afectați de secetă sunt și pomi fructiferi și culturile viticole, însă într-o proporție mai mică.
Cum a fost foametea din 1947
La ieşirea din cel de-Al Doilea Război Mondial, România avea să se confrunte cu o calamitate care-i ameninţa însuşi viitorul. Era mijlocul anilor ’40 când ţara a fost lovită de o secetă prelungită, urmată de ger, anunţând astfel Marea Foamete din anii 1946-1947. România era devastată de război, îndatorată către ruşi şi pârjolită de secetă, scrie adevarul.ro. Secătuită de resurse, ţărănimea era ameninţată de inaniţie, boli şi moarte, determinând chiar cazuri de canibalism în zonele cele mai sărace de peste Prut, pierdute în lagărul ocupaţional URSS. Speriate de consecinţe, autorităţile române au luat atunci o măsură fără precedent: copiii din Moldova şi din Muntenia au fost trimişi în alte zone ale ţării, mai puţin afectate de foamete.
Citește și:
