Tradiţii pentru spor şi sănătate la Praznicul Moşilor de vară (Moşii cireşelor)
Praznicul Moşilor de Vară ( Moşii de cireşe), orânduit sâmbătă, 7 iunie, precede sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh ( Duminica Rusaliilor).
Cu această ocazie, în toate bisericile ortodoxe din ţară se oficiază Sfinte Liturghii, urmate de slujbe de pomenire generală a tuturor rudelor noastre trecute la viaţa veşnică : părinţii, moşii şi strămoşii familiei.
Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt ( Rusaliile), orânduită la 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.
Două sâmbete speciale pentru pomenirea generală a morţilor
Pe parcursul Anului bisericesc (1 septembrie-31 august) există două sâmbete dedicate în mod special pomenirii generale a morţilor şi fiecare poartă denumirea de „Moşi".
Prima sâmbătă specială este prăznuită înaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a Înfricoşatei Judecăţi- înainte de postul Paştelui) şi este cunoscută sub numele de Sâmbăta Moşilor de Iarnă.
A doua sâmbătă specială, dedicată pomenirii generale a celor adormiţi, cunoscută în tradiţia populară sub numele de Moşii de Vară sau Moşii Cireşelor este prăznuită sâmbătă, 7 iunie, în ajunul sărbătorii populare a Rusaliilor.
Tradiţii la praznicul Moşilor de vară
Cu prilejul Moşilor de vară se organizează târguri mari, tradiţionale, iar credincioşii se pot aproviziona cu vase de lut, cu alimente şi cu obiecte necesare pentru pregătirea parastaselor.
50 de zile, porţile cerului au fost deschise
Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
Pentru ca sufletele celor adormiţi să se întoarcă fără incidente în mormintele din care au plecat şi să fie împăcate cu această situaţie, rudele celor comemoraţi trebuie să le împartă pomeni şi să respecte tradiţiile familiei.
Ofrandele se dăruiesc săracilor şi străinilor
Din vremuri imemoriale, se crede că la sărbătoarea moşilor cei răposaţi aşteaptă să primească ofrande şi, dacă familia uită sau neglijează să împlinească datina, răposaţii rămân supăraţi. În lumea satelor, dar şi în mediul urban, ofrandele se împart mai ales săracilor şi străinilor, dar nu este încurajat schimbul de pomeni între rude.
Se împarte mâncare caldă, „aburel"
Prin tradiţie, se spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii, iar masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel" sau „aburi". În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă îndeosebi în vase de lut noi, cumpărate numai pentru această ocazie.
Gospodinele prepară bucatele preferate de rudele comemorate
De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele cumpărate trebuie umplute cu mâncare şi băutură.
Se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.
Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
Se duc la biserică ofrande specifice Moşilor de cireşe
Din vremuri îndepărtate, la sărbătoarea Moşilor de Vară se împlinesc ritualuri speciale, care încep chiar în dimineaţa Sâmbetei Rusaliilor. La slujba de pomenire, se duc la biserică, pentru binecuvântare : colivă, colaci, vin şi cireşe.
Ritualul de comemorare se continuă în cimitire
Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Aici, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.
Tradiţia spune că la Moşii de vară toţi morţii se duc pe Valea cu Dor. Acolo fiecare găseşte bucatele primite de pomană până la Rusalii. Cine nu găseşte pomană se retage trist în mormint ţinând în braţe crengi cu flori de tei.
Ritualul de comemorare se continuă în cimitire
Ritualul început în biserici continuă în cimitire, unde mormintele sunt curăţate şi împodobite cu flori de tei şi cu frunze de nuc. Aici, credincioşii aprind lumânări, care vor arde pe parcursul ritualului de pomenire, dau de pomană vase de lut, de porţelan sau de lemn, căni împodobite la toartă cu flori de tei şi umplute cu lapte, cu vin sau cu cireşe.
De la biserică, ritualurile de pomenire se continuă în cimitire, unde credincioşii împart ofrande pentru sufletele celor răposaţi. În multe zone, la porţile cimitirelor se întind mese pe care se pun colaci, colivă şi sticle de vin, împodobite cu multe flori. Astfel de ofrande se mai duc în cimitire şi în ziua următoare, în Duminica Rusaliilor, numită şi Duminica Pogorârii Duhului Sfât sau a Cincizecimii. În anumite zone geografice din ţară, tradiţiile comemorării sunt foarte variate.
În Prahova se prepară păsat
În diferite localităţi din Prahova se împart căni de lut umplute cu vin şi împodobite la toartă cu flori de trandafir şi de tei.
Gospodinele prepară păsat (făină de porumb măcinat mai mare) fiert în lapte). Păsatul se taie felii şi se pune pe frunze de nuc, apoi se împarte săracilor în cimitir. Totodată, ritualul împărţirii bucatelor se împlineşte şi acasă, pentru rudele şi pentru vecinii celor adormiţi.
În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi întind masa cu diferite bucate în curtea casei ; în mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei. Fiecare gospodar învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.
După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate. De asemenea, în multe localităţi ale judeţului, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă.
În tot Ardealul se „ridică" pomeni
În Ardeal se dau de pomană fructe şi colaci şi „se ridică" pomeniri, adică se face pomenirea tuturor rudelor decedate în familie.
În Moldova, se dau de pomană căni şi străchini umplute cu orez cu lapte, cu vin şi cu cireşe, împodobite la toartă cu flori de tei, ca şi în alte zone ale ţării. În acelaşi timp, gospodinele pregătesc pentru Moşii de vară bucate cu carne de miel, plăcinte cu varză sau cu brânză.
Acum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia.
Pentru spor şi sănătate în gospodării
Creştinii care-şi venerează morţii, respectând anumite tradiţii în gospodăriile lor, se vor bucura de spor şi sănătate pe parcursul anului.
Florile de tei sfinţite alungă paguba şi boala
De Moşi se aduc la biserică frunze de nuc şi ramuri de tei, iar după ce sunt binecuvântate de preoţi, acestea se pun la streaşina casei sau la icoană pentru a ocroti acea gospodărie de pagubă şi de boală. Mai mult, potrivit acestei datini străvechi, după ce au fost sfinţite, florile de tei sunt folosite ca remediu care vindecă surzenia.
În ziua Moşilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice.Mai mult, se spune că femeile care nu respectă interdicţia, riscă să le amorţească mâinile şi să nu mai poată munci cu spor.
Protecţie împotriva furtunilor
Pentru a-şi proteja gospodăria de pagubă sau de efectul fenomenelor meteorologice : furtuni sau trăsnete, credincioşii trebuie să ofere săracilor o porţie din primul fel de bucate, preparate pentru această sărbătoare.
Potrivit tradiţiei, credincioşii pot scăpa de necazurile pricinuite de furtuni şi de ploile de vară aruncând în curte, din pragul casei, o crenguţă cu flori de tei sfinţită la biserică în ziua Moşilor de vară.
Respectând datinile celor trei sărbători
Gospodinele care cinstesc an de an, suita celor trei sărbători :Moşii de cireşe, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoase, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu suratele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti.
Pentru a avea spor în casă şi pentru a fi sănătoşi tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.
Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.
În noaptea de Rusalii dormiţi în propria casă
În acestă sâmbătă, nu este bine să mergeţi seara la fântână sau să treceţi printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele. Mai mult, pentru a nu avea nici un fel de probleme este bine să dormiţi în propria voastră locuinţă.
Acum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia.
Recoltă foarte bogată
Dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogată.
