Vă mai amintiți? Uite ce mâncau românii în comunism!

Ultima actualizare:

    Anii `80 au fost cumpliți pentru români. Alimentele se găseau tot mai rar și nu de puține ori toate rafturile din magazine erau goaleFOTO: adevarul.ro
Anii `80 au fost cumpliți pentru români. Alimentele se găseau tot mai rar și nu de puține ori toate rafturile din magazine erau goaleFOTO: adevarul.ro

Vă mai amintiți cozile interminabile și întrebarea ”ce se dă”? În comunism, rafturile magazinelor Alimentara, Aprozar, Gostat erau mai mereu goale, iar românii se descurcau greu cu alimentele. O duceau mai bine cei care aveau rude la țară de unde mai aduceau ouă, carne, un pui mai gras. Uite ce mâncau românii în comunism!

Lipsuri, cozi interminabile, alimente împărţite populaţiei pe bază de cartele sunt doar câteva amintiri din perioada comunistă. Rafturile magazinelor erau aproape goale, produsele alimentare erau raţionalizate, iar oamenii s-au văzut nevoiţi să se descurce cu puţin.

Anii `80 au fost cumpliți pentru români. Alimentele se găseau tot mai rar și nu de puține ori toate rafturile din magazine erau goale.

Nicolae Ceaușescu a vrut raţionalizarea, economisiri şi stoparea risipei. A dispărut cafeaua și în locul acesteia a apărut ”nechezolul”, un amestec de cicoare, năut şi orz.

Pe măsura intensificării restricţiilor, regimul impune o serie de reglementări, cu scopul de a organiza şi distribui mai eficient resursele alimentare. Prima măsură restictivă, emisă în 1980, viza "constituirea, repartizarea şi folosirea pe judeţe a resurselor pentru aprovizionarea populaţiei cu carne, lapte, legume şi fructe", scrie adevarul.ro.

În comunism, rafturile magazinelor Alimentara, Aprozar, Gostat erau mai mereu goale, iar românii se descurcau greu cu alimentele
În comunism, rafturile magazinelor Alimentara, Aprozar, Gostat erau mai mereu goale, iar românii se descurcau greu cu alimentele

Practic, populaţiei îi era interzis să îşi procure alimente din alte zone decât cele în care locuia. Un an mai târziu, arată sursa citată, Decretul 306, ce făcea referire la prevenirea şi combaterea speculei, sancţiona cu închisoare de la 6 luni la 5 ani constituirea de stocuri alimentare, în condiţiile în care, într-o încercare de diversiune, autorităţile atribuiau lipsurile persoanelor care cumpără peste nevoile normale şi fac stocuri.

În plus, circulaţia normală a produselor de la un judeţ la altul era oprită, iar fiecare judeţ era obligat să livreze surplusul de alimente la fondul centralizat al statului.

Zahărul şi uleiul se vindeau pe liste, cu numele persoanelor arondate unui magazin alimentar din apropierea domiciliului. Nu doar alimentele de bază ajunseseră o raritate, ci şi conservele, de la cele de mazăre, la cele de carne şi pateu.

Salamul cu soia, ”adidași” și ”frații Petreuș”

Obsesia pentru soluţii ieftine a făcut ca în 1982 să se dispună realizarea unor sortimente de mezeluri care să conţină mai puţină carne şi mai mulţi înlocuitori. Debuta, astfel, epoca salamului de soia, cel care a devenit ulterior expresia înfometării populaţiei, în magazinele alimentare găsindu-se doar compoturi şi conserve de legume, picioare de porc denumite ironic „adidaşi“, creveţi vietnamezi.

Românii stăteau la coi uriașe să cumpere salam din soia sau pui congelați „fraţii Petreuş“
Românii stăteau la coi uriașe să cumpere salam din soia sau pui congelați „fraţii Petreuş“

Mezelurile veneau în cantităţi reduse, la fel şi „fraţii Petreuş“, puii congelaţi, de mici dimensiuni sau conservele de carne din China.

În seria aceloraşi iniţiative se înscrie şi ideea revoluţionară “nici o masă fără peşte”. Iniţiativa s-a soldat cu reglementarea cantităţilor de peşte ce trebuiau predate din exploatarea bălţilor, pârâurilor şi râurilor, undeva la 500 kg pe judeţ, scrie adevarul.ro.

Programul de alimentaţie ştiinţifică

Acest program era elaborat de o comisie multidisciplinară, formată din specialişti din diferite domenii, şi declanşa, practic, lupta împotriva caloriilor şi a obiceiurilor culinare sănătoase, scrie adevarul.

Statisticile anului 1982 arătau că românii consumau 3.300 de calorii, în timp ce recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prevedeau doar 2.800.

Ca urmare, alimentaţia raţională stabilea că fiecărui locuitor îi reveneau anual cam 50-60 kg de carne, 8-10 kg de peşte, 260-280 bucăţi de ouă.

Amintiri din comunism

Totuși, și astăzi ne aducem aminte cu plăcere de salamul din biscuiți, de savarine, de șnițelul din parizer, batoanele și ”Eugenia”, creveții vietnamezi, stavridul cu 13 lei/kg și merlucius cu 18 lei/kg, merele de Voinești, berea Grivița și Gambrinus, bomboanele cu lapte, guma de mestecat Gumela, Cico, Brifcor, pufarine și lista poate continua cu pâinea neagră cu cartofi, salamul Victoria, șunca presată, țuica ”Ochii lui Dobrin” și încă multe altele.

Citește și:

Student în comunism. Cât de greu era să studiezi înainte de 89

Cele mai şocante poveşti de amor din comunism. 6 idile cu vedete din Epoca de Aur

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Prințesa Caroline și Pierre Casiraghi cu soția Beatrice Borromeo, doliu în familia Casiraghi de la Monaco   Profimedia jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
georgescu iohannis foto EPA + FB jpg
1280px Podul de la Cernavodă distrus în 1916 jpg
poligon explozie jpg
ucraina png
Schengen shutterstock 9 jpg
lidl jpg
profi1 jpeg
cna consiliul national al audiovizualului Foto Facebook jpg
image
actualitate.net
image
actualitate.net