Boli care se agravează la frig
Iarna este anotimpul în care se testează la maximum capacitatea organismului nostru de a se apăra în faţa bolilor, de a se adapta temperaturilor scăzute. Persoanele cele mai vulnerabile sunt vârstnicii, copiii şi femeile însărcinate. Însă şi alte persoane pot fi într-un pericol şi mai mare.
Există unele afecţiuni cronice care, neglijate în această perioadă, pot da complicaţii şi ne pot pune viaţa în pericol. “Atunci când ieşim brusc de la cald la frig organismul nostru trece în mod natural printr-o reacţie de adaptare, conservând cât mai multă energie pentru a menţine temperatura corpului constantă. Vasele de sânge, în special arterele periferice, îşi micşorează diametrul (vasoconstricţie), iar muşchiul inimii este suprasolicitat, pentru că este nevoit să pompeze cu o mai mare dificultate sângele”, explică medicul de familie Alina Teodoru.
În primul rând hipertensivii, cei cu afecţiuni cardiace şi cei cu tulburări circulatorii trebuie să fie foarte atenţi. Alternanţa cald-rece supune inima unui efort mare de adaptare, iar riscul de a face infarct de miocard, crize de angină pectorală sau accident vascular cerebral creşte.
Cei care au gută, artrită. Iarna este o perioadă dificilă şi pentru articulaţii, din cauza umezelii şi a frigului. “Durerile articulare se instalează uneori chiar înainte să ieşim în frig, odată cu oscilaţia presiunii atmosferice, şi se încăpăţânează să ne chinuie mult timp. Ele pot fi însoţite de umflarea şi/sau înroşirea articulaţiei, precum şi de pierderea temporară sau mai stabilă a mobilităţii zonei respective. Aceste neplăceri pot fi determinate la orice vârstă de artrită, care apare ca urmare a unor boli autoimune, a unor infecţii, dar şi prin depunerea în articulaţie a acidului uric (în gută)”, ne atenţionează dr. Gabriel Ştefănescu, medic specialist ortopedie şi traumatologie.
Astmaticii au şi ei de pătimit. Din cauza frigului, căile respiratorii se îngustează, astfel, frecvenţa şi gravitatea crizelor de astm cresc, iar episoadele de tuse se înmulţesc. Recidivează şi infecţiile renale, în special cistitele microbiene.
De aceea, e bine să vă hidrataţi corespunzător, să beţi multe ceaiuri calde, să vă îmbrăcaţi bine atunci când ieşiţi afară şi să vă întăriţi imunitatea. La fel de importante sunt şi igiena, odihna pe timp de noapte, dar şi sportul şi evitarea spaţiilor închise.
Sfaturi pentru depresivi
Lumina soarelui creşte producţia de serotonină, numită şi „hormonul fericirii”. În lipsa ei, ne putem simţi mai puţin energici, mai apatici, chiar mai somnoroşi, iar depresia se accentuează. Psihologul Alexandra Siru ne îndeamnă să alegem activităţi plăcute în aer liber şi să încercăm să ieşim afară în pauza de prânz de la serviciu pentru că lumina naturală activează funcţiile psihice. Sportul are şi el un rol important în stimularea producţiei de serotonină, mai ales dacă e practicat în aer liber.
