Ce trebuie să știm despre Pomenirea morților
Pomenirea morților face parte din tradiția creștină. Mai ales în Postul Paștelui, noi, creștinii, îi pomenim pe cei dragi, rude și prieteni, care au plecat de lângă noi și absența lor ne lipsește foarte mult. Noi creștinii nu știm ce este ”dincolo”, unde ei au plecat și, de aceea, de-a lungul timpului am adăugat în rugăciunile noastre diverse ritualuri de pomenire.
. Este bine să știm ce spune Tradiția despre soroacele de pomenire individuală a morților ( dincolo de sâmbetele morților , menționate în calendarul creștin ortodox).
Când se fac pomenirile individuale pentru morții noștri:
* La 3 zile după moarte ( pomenirea coincide , de obicei, cu ziua înmormântării), în cinstea Sfintei Treimi și a Învierii Domnului.
* la 9 zile după moarte, pentru ca cel răposat să se bucure de ajutorul celor 9 cete îngerești, dar și în amintirea celui de-al 9-lea ceas, când Mântuitorul Iisus a murit pe Cruce.
*La 40 de zile ( șase săptămâni), în amintirea Înălțării la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile după Înviere, pentru ca tot așa să se înalțe și sufletul răposatului la cer.
* La trei, șase și nouă luni, în cinstea Sfintei Treimi.
* Respectând tradiția creștinilor din vechime, care prăznuiau anual ziua morții martirilor și a sfinților, ca zi de naștere în viața de dincolo.
* Anual, până la împlinirea a 7 ani de la moarte, iar ultima pomenire anuală amintește de cele 7 zile ale Creației.
Ce împărțim la 40 de zile pentru cel răposat
La 40 de zile de la deces, se împart pachete de milostenie , o iconiță și un colac, iar aceste milostenii se duc la Biserică pentru a fi slujite. În timpul slujbei de pomenire, preotul scoate din colac o părticică pe care o așează pe icoană: Din aceasta, preotul le dă rudelor să guste. O bucățică. Acum, în funcție de zona geografică, la 40 de zile de la deces, familia împarte pentru cel răposat: mâncare, haine, prosoape și unele lucruri preferate.
Se împart 6, 12 și 24 pachete
La 40 de zile de la deces, familia împarte pachete de milostenie: 6, 12 sau 24. De fapt, fiecare familie respectă, după posibilități, rânduielile bisericești.
Pomenirea morților se face în zilele de sâmbătă
Nu în mod întâmplător a fost aleasă ziua de sâmbătă pentru pomenirea morților. Facem parastase și ne rugăm pentru cei dragi, decedați, în zilele de sâmbătă, pentru că într-o zi de sâmbătă Iisus a stat cu trupul pe pământ și cu sufletul în iad, eliberându-i de acolo pe Adam, pe Eva și pe toți drepții adormiți odată cu Învierea Sa, așa cum menționează ortodoxia.me. Sâmbăta este deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul. În această zi se duce coliva la biserică și dăm preotului pomelnice pentru cei adormiți. Din acest motiv, s-a păstrat tradiția ca sâmbăta să fie ziua dedicată pomenirii morților.
Când nu se fac parastase
În timpul anului nu se fac parastase în anumite zile:
În duminicile de peste an; 2) În cele 12 zile dintre Nașterea și Botezul Domnului; 3) De la Lăsatul secului de carne până în prima sâmbătă din Postul Paștelui, Sâmbăta Sfântului Toader; 4) Din sâmbăta Floriilor până în Duminica Tomei; 5) La praznicele împărătășt sau la Sărbătorile mari; 6) În Postul Mare, nu se fac parastase nici în zilele obișnuite ( luni, marți, miercuri, joi, vineri), pentru că în aceste zile nu se oficiază liturghie obișnuită.
Dacă sorocul pomenirii apare în acest interval, parastasul se face înainte de perioada interzisă, mai aproape de data morții creștinului.
Care sunt zilele de obștească pomenire de peste an
*Sâmbăta lăsatului sec de carne pentru Postul Paștelui ( Moșii de Iarnă);
*Sâmbetele din săptămânile a II-a, a III-a și a iV-a din Postul Paștelui;
*Sâmbăta dinaintea Rusaliilor ( Moșii de Vară); Lunea sau Marțea după Duminica Tomei (Paștele Blajinilor); *La praznicul Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul ( 29 august); *Sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli Mihaul și Gavril (Moșii de toamă).
La Sâmbăta morților preparăm colivă
Coliva reprezintă speranța noastră în învierea celui răposat, iar zahărul ( mierea) este credința noastră în viața liniștită și plăcută a răposatului.
Ce ingrediente folosim când preparăm coliva
Ingrediente: 1 kg de grâu sau de arpacaș, 3l de apă, o lingurițî de sare, 550-600 g zahăr tos, coaja rasă de la o lămâie și de la o portocală, vanilie, 300 g nucă măcinată , 300-350 g biscuiți măcinați.
Cum se prepară: Se spală arpacașul în multe ape reci ( în multe zone geografice se folosesc nouă ape), apoi se pune arpacașul la fiert în apa rece timp de 30 de minute ( în acest interval amestecăm de câteva ori să nu se prindă). După acest interval stimgem focul și acoperim vasul în care a fiert cu un prosop umed și lăsăm circa 8-9 ore. După aceea, adăugăm zahărul și mirodeniile. Când s-a omogenizat, adăugăm nuca și în final biscuiții. Păstrăm câteva linguri din această compoziție pentru decor. Amestecăm din nou, apoi modelăm coliva pe un platou și formăm o cruce din scorțișoară și nucă.