Ciroza hepatică, ”ucigașul” ajutat de timp. Alcoolul și virusurile hepatice, printre cauzele bolii
Deși nu pare o amenințare imediată la adresa vieții, ciroza hepatică este unul dintre „ucigașii de oameni” al căror aliat este însuși timpul. Asociată în mod tradițional mai ales cu alcoolismul, ciroza poate avea mult mai multe cauze. Din păcate, simptomele se manifestă, de regulă, după mai mulți ani, descoperirea afecțiunii producându-se când boala este deja instalată.
Ciroza hepatică apare atunci când în țesutul hepatic se dezvoltă fibroza, apoi țesutul fibrotic îl înlocuiește treptat pe cel sănătos, ajungându-se la aspectul nodular specific. Ciroza poate să apară după mulți ani de inflamare a țesutului hepatic, ea putând determina refluxul bilei în ficat și în circulația sanguină sau chiar poate bloca circulația sângelui dinspre intestine spre ficat, ducând la creșterea presiunii în sistemul venos portal, dar și la alte complicații grave.
Femeile sunt mai afectate de consumul de alcool
Cauzele cirozei hepatice sunt diverse, două fiind, însă, cele preponderente, ducând la diferitele tipuri de ciroze, ciroza hepatică alcoolică și cea rezultată în urma infecției cu virusuri hepatice B și C. Prima poate apărea la persoanele care consumă cantități crescute de alcool, timp de 10-15 ani. Cel puțin 40% dintre decesele cauzate de ciroză se înregistrează la cei cu antecedente de consum cronic de băuturi alcoolice.
E de remarcat faptul că femeile pot dezvolta acest tip de ciroză după un consum mai redus de alcool decât bărbații în aceeași unitate de timp. Cel de-al doilea tip major de ciroză, cel cauzat de virusurile hepatice B și C, are o evoluție mai lentă, necesitând 20 de ani sau mai mult, până la instalarea ei. Cu toate acestea, procesul e mult grăbit în cazul în care persoanele suferind de acest tip de ciroză sunt și consumatoare de băuturi alcoolice.
Alt tip de ciroză, ce devine tot mai frecvent, este cea determinată de steatohepatita nonalcoolică, aceasta fiind o suferință generată de acumularea grăsimilor în ficat. Apoi, sunt cirozele cauzate de boli congenitale – boala Wilson, fibroza chistică – și de boli hepatice autoimune, cu o incidență, totuși, mai mică decât celelalte.
Biopsia, calea cea mai directă pentru diagnostic
Depistarea cirozei hepatice se poate face printr-o serie de analize și investigații imagistice. Examinarea fizică și istoria medicală a pacientului sunt primele ce pot da indicații despre posibila suferință a pacientului. Dacă acestea sugerează ciroza, atunci, prin diverse analize sangvine specifice pot să arate dimensiunile afectării hepatice, dar și cauzele cirozei. Este vorba de cele care indică nivelul de AST (aspartat aminotransferază), ALT (alanin aminotransferază), LDH (lactat dehidrogenază), FAL (fosfataza alcalină) etc, la care se adaugă analize privind situația albuminelor, a proteinelor serice totale și a bilirubinei. Lor li se adaugă cele ce pot să indice cauza cirozei: testarea ANA (anticorpii antinucleari), AMA (anticorpii antimitocondriali), testele pentru materialul genetic al virusurilor hepatice B și C și cele pentru determinarea nivelului sangvin de alcool. Printre investigațiile imagistice se regăsesc: ecografia abdominală, tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară . Principala investigație ce poate confirma direct diagnosticul de ciroză este biopsia hepatică, ce se realizează prin introducerea unui ac lung printre două coaste inferioare drepte prelevându-se o mostră de țesut.
Transplantul de ficat e singura salvare
Ciroza hepatică în sine nu este contagioasă, dar rămâne problema uneia dintre cauzele ei majore, virusul hepatic C, virus ce se poate transmite de la o persoană infectată la una sănătoasă. Printre căile de transmitere se află, potrivit prof. Dr. Camel Kopty, medic primar, specialist in gastroenterologie, hepatologie și endoscopie: tatuajele, piercingurile, chiar și înțepătura pentru cercei făcută fără igienizare, practica medicală neigienică, instrumente medicale neigienizate, bărbieritul sau epilarea cu un aparat de ras neigienizat. Transmiterea pe cale sexuală este un subiect controversat în această privință, părerile spcialiștilor fiind împărțite, fiind recomandabile, totuși, măsuri de precauție.
Odată ciroza hepatică diagnosticată, niciun tratament nu vindecă această afecțiune, atunci când deterioarea hepatică este deja instalată. Totuși, pentru prevenirea complicațiilor sau amânarea deznodământului, se recomandă: oprirea consumului de băuturi alcoolice, dacă acesta există, evitarea administrării de medicamente antiinflamatorii și de altă natură ce pot afecta ficatul, inițierea unei diete sărace în sare, în cazul în care apare retenția de lichide. Acestea pot fi urmate de tratament medicamentos, dar, finalmente, doar un transplant de ficat poate reface funcțiile deteriorate ale țesutului hepatic bolnav.
Citește și:
Băieţii Ilenei Ciuculete: «Nu credem că mama a murit de hepatită C»
