Remedii naturiste care scad colesterolul
Colesterolul mărit este o problemă care se tratează nu numai cu pastile de la farmacie. În natură avem aliaţi de nădejde care pot face minuni.
Se găsesc sub formă de ceaiuri medicinale, tincturi, fructe, legume şi seminţe.
Anghinarea este una dintre cele mai bune plante care scad colesterolul
Conţine cinarină, un compus cu efecte benefice asupra ficatului, pe care îl ajută să metabolizeze mai bine grăsimile. Contribuie la eliminarea toxinelor, stimulează secreţia şi eliminarea bilei, este hepatoprotectoare şi împiedică depunerea grăsimilor pe vasele de sânge. Se foloseşte sub formă de ceai, tinctură sau pulbere, în compoziţia capsulelor.
Păpădia este o altă plantă valoroasă pentru sănătate
Are proprietăţi diuretice, depurative, curăţă organismul de toxine şi împiedică trecerea colesterolului în sânge. În acelaşi timp, are un rol important în metabolizarea lui eficientă, transformându-l, la nivelul ficatului, în acizi biliari.
Fă-ţi un obicei din a bea zilnic ceai verde
Conţine antioxidanţi care ajută la reducerea colesterolului şi a trigliceridelor (alt tip de grăsimi din sânge). În acelaşi timp, creşte colesterolul bun şi ajută la detoxifierea organismului.
Scorţişoara
Specialiştii spun că 6 grame de scorţişoară pe zi reduc colesterolul rău cu până la 30%. Asta, evident, dacă o consumi regulat. O poţi adăuga în deserturi, în cafea sau o poţi consuma chiar sub formă de ceai.
Frunzele de măslin
Se găsesc în compoziţia ceaiurilor, capsulelor şi tincturilor pentru scăderea colesterolului şi se spune că sunt miraculoase. Conţin foarte mulţi antioxidanţi, protejează vasele de sânge, reduc tensiunea arterială, scad colesterolul rău şi îl măresc pe cel bun.
Fructele spre care trebuie să te orientezi la piaţă sunt merele, strugurii, citricele şi fructele de pădure.
Grăsimile bune
Ele cresc colesterolul bun şi sunt esenţiale pentru sănătate. Se găsesc în uleiuri presate la rece, în avocado, nuci, migdale, seminţe.
Evită grăsimile saturate
Carnea roşie, cârnaţii, slănina, mezelurile, untul, margarina, produsele de patiserie, lactatele grase şi pateul, toate acestea conţin grăsimi saturate. În ficat, ele sunt convertite în colesterol rău. Limita zilnică de colesterol pe care o poate ingera o persoană sănătoasă ar trebui să fie de 300 mg, la o persoană care are deja colesterolul peste limită - 200 mg. Asta în condiţiile în care 100 g de şuncă are deja 113 mg colesterol, un ecler 195 mg, iar un gălbenuş de ou 210 mg.
E indicat un nivel de sub 200 mg
Există colesterol bun (HDL) şi colesterol rău (LDL). Acesta din urmă se depune pe artere, unde formează o placă de grăsime care se îngroașă pe măsură ce trec anii. Vasele de sânge devin mai puţin flexibile, aşa apar ateroscleroza, problemele de circulaţie, tensiunea ridicată şi bolile de inimă. Colesterolul total este un mix dintre cel bun şi cel rău, indicat fiind un nivel sub 200 mg/dl. Un nivel ridicat al colesterolului nu se manifestă printr-un simptom anume, de aceea singura metodă prin care putem afla ce valoare a colesterolului avem este în urma analizelor de sânge.
