Spune-mi ce mănânci, să-ţi spun cum trăieşti Secretele neştiute ale cireşelor
A venit şi vremea cireşelor! Din zeci de motive, aşteptăm cu nerăbdare să apară delicioasele fructe închiar din luna mai ! Cireşele sunt gustoase, hrănitoare detoxifiante şi au un conţinut redus de calorii şi de grăsimi.
Nutriţioniştii din numeroase ţări apreciază că aceste fructe, doldora de substanţe nutritive, sunt remedii valoroase pentru cel puţin 80 de afecţini.
Indiferent de soi, fie că sunt dulci, amare, de culoarea rubinului, negre sau albe, cu pulpă moale, semipietroasă sau pietroasă, cireşele sunt surse dovedite de energie. În acelaşi timp, delicioasele cireşe întăresc sistemul imunitar şi ne ajută să luptăm împotriva bolilor cronice, frecvente în secolul vitezei: oboseala cronică, obezitatea, afecţiunile cardiace, hepatice, renale, cancerul şi îmbătrânirea prematură.
Mai mult, consumate cu măsură, cireşele pot fi incluse şi în meniul diabeticilor. Motivaţi de cercetările recente, nutriţioniştii recomandă o cură de cireşe, absolut necesară pentru fiecare dintre noi.
Cireşele sunt comparate cu un izvor de substanţe nutritive
În compoziţia savuroaselor fructe, s-au descoperit: vitamine din complexul B, vitaminele A şi C, săruri minerale de potasiu, de calciu, fosfor, magneziu, fier şi microelemente cum ar fi: zincul, manganul, cuprul, cobaltul. Datorită acestor substanţe nutritive, cireşele contribuie la întărirea oaselor, a dinţilor şi la împrospătarea pielii. Unele soiuri de cireşe, colorate intens în roşu, conţin şi multe flavonoide, substanţele-minune care combat radicalii liberi, elimină infecţiile din organism, alină durerile şi previn bolile coronariene şi cancerul.
Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, apreciază calităţile diuretice, revigorante, depurative, sedative şi tonice ale cireşelor. “De aceea, o cură de cireşe este benefică pentru convalescenţi, pentru bolnavii cu afecţiuni renale, gută, reumatism, dar şi pentru combaterea aterosclerozei. De asemenea, consumul cireşelor are efecte salutare în convalescenţă, întârziind fenomenele de îmbătrânire”, susţine specialistul.
Beneficii pentru tot organismul
Cireşele acţionează ca depurative, remineralizante pentru organismele secătuite de o hrană sărăcăcioasă, dar sunt şi protectoare în bolile hepatice şi gastrice. S-a constatat că introduse în hrana copiilor „pitici”, cireşele combat întârzierea creşterii lor în înălţime.
Răcoritor şi diuretic, fructul acesta este recomandat obezilor. Datorită senzaţiei de saţietate, cireaşa este în acest caz un „amăgitor al foamei” ajutând la scăderea în greutate, dacă nu este consumată cu pâine. Pe lângă bolnavii reumatici şi artritici, abonaţi la cura de cireşe, studiile de ultimă oră confirmă efectele dietei cu cireşe şi asupra sistemului nervos. S-a constatat că sucul cireşelor are şi un rol antibacterian ce combate formarea cariilor.
Fiind săracă în principii nutritive, exceptând zaharurile, cireaşa este indicată în cure de scurtă durată.
Cireşele au un remarcabil efect sedativ
Cura de cireşe are un remarcabil efect sedativ asupra sistemului nervos. Cercetătorii europeni au mai demonstrat că o astfel de cură are un efect calmant şi asupra celor care-şi desfăşoară activitatea în medii poluate sonor, cum sunt persoanele care lucrează cu publicul sau cadrele didactice.
Efectul calmant se datorează conţinutului semnificativ de potasiu, existent în pulpa cireşelor, dar şi cetoaminelor, substanţe ce grăbesc eliminarea adrenalinei acumulată în ţesutul nervos.
Cireşele sporesc atenţia distributivă
Cercetările recente ale neurologilor britanici au constatat că în compoziţia cireşelor există substanţe active care influenţează eficient mai multe funcţii ale sistemului nervos central. Astfel, specialiştii britanici au demonstrat că substanţele conţinute în compoziţia cireşei cresc nivelul atenţiei, puterea de concentrare psihică, dar şi calitatea filtrării informaţiilor, importante pentru supravieţuire.
De asemenea, alte studii efectuate de un grup de specialişti de la Universitatea Oxford au demonstrat că un consum zilnic de 150 g de cireşe, timp de 40 de zile, scade efectele stresului cu 40 la sută. După o astfel de terapie, subiecţii au acţionat cu mai mult calm, iar atenţia lor distributivă a sporit considerabil.
Indicate bolnavilor de gută
Bolnavii de gută au mult de câştigat de pe urma unei cure de cireşe. Potrivit unui studiu american, un consum zilnic de 200 de g de cireşe coboară nivelul acidului uric din sânge.
Eficiente şi pentru diabetul de tip II
Alte studii de laborator, efectuate în Australia , dovedesc că şi persoanele bolnave de diabet de tip II beneficiază de polifenolii prezenţi în compoziţia cireşei, care stimulează pancreasul să producă mai multă insulină.
Previn boala canceroasă
Pentru consumatorii de cireşe, riscul îmbolnăvirii de cancer de intestin este redus, în comparaţie cu persoanele care nu consumă cireşe. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat pe şoareci, care a demonstrat că, la animalele hrănite cu cireşe, s-au dezoltat mai puţine tumori şi de mărimi reduse. Mai mult, consumul de cireşe previne şi creşterea tumorilor mamare, iar cercetările pe această temă continuă.
Favorizează arderea grăsimilor
În pulpa cireşelor există 12 substanţe care acţionează asupra metabolismului grăsimilor. Datorită acestor substanţe, celulele grase din ţesutul subcutanat încep să descompună grăsimile. Cercetătorii germani de la Universitatea din Dresda au demonstrat că o porţie de cireşe de 200g , consumate la ora prânzului, ar fi suficiente pentru a „topi” grăsimile de sub piele. De asemenea, s-a mai dovedit că o cură cu cireşe de numai 100 de grame, urmată între orele 12.00-13.00, ne-ar ajuta să „ardem” un kilogram pe lună.
Cum se face cura
O cură cu cireşe dulci, proaspete, poate fi urmată una-două zile pe săptămână. În acest timp, se consumă doar cireşe proaspete, de preferat cât mai închise la culoare (câte 0,5-1 kg pe zi). Această dietă contribuie la detoxifierea organismului şi nici nu îngraşă, pentru că valoarea energetică a cireşelor este de 48-98 kcal la 100 de grame. Pentru vârstnici, cireşele sunt mai sănătoase, dacă aceştia le consumă fierte, sub formă de compot, pentru că fructele se digeră mai uşor.
Timp de 10-15 zile , cât durează tratamentul, se consumă o cantitate de 500g, repartizate în 2-3 . porţii. La recomandarea medicului, în timpul sezonului., cura se poate repeta după alte 10 zile.
Păstraţi codiţele pentru ceai !
Codiţele de cireşe pot fi folosite pentru infuzie . Ceaiul din codiţe tratează cu succes bolile căilor urinare, hipertensiunea arterială, edemele şi afecţiunile aparatului cardiovascular. De aceea, în sezonul cireşelor, trebuie să facem provizii de cozi de cireşe pentru Farmacia verde a casei.
Cireşele, un valoros somnifer natural
Melatonina din compoziţia cireşelor se absoarbe foarte repede în sânge şi are efectul unui somnifer natural, benefic pentru orice vârstă. Pentru persoanele care se confruntă cu insomniile, cireşele sunt un leac ideal.
Reţetele săptămânii
Din cireşe se prepară compoturi, dulceţuri, gemuri, siropuri pentru sezonul rece. De asemenea, în amestec cu diverse legume, din fructele proaspete se prepară şi cocteiuri care se consumă imediat, după preparare.
Un elixir de viaţă lungă
Ingrediente: 5 morcovi, 5 ridichi, o varză de 1 Kg, 5oo gr. cireşe şi o legătură de pătrunjel.
Preparare: Ingredientele se spală bine, se taie în bucăţi şi se storc, iar sucul obţinut se consumă proaspăt.
Dulceaţă de cireşe albe
Ingrediente: 1kg de zahăr, o lămâie, 4 pahare cu cireşe curăţate de sâmburi, o jumătate de baton de vanilie, 1 pahar de apă.
Preparare: Se spală bine cireşele, se curăţă de sâmburi şi se pun într-un castron astfel: un strat de cireşe, unul de zahăr, iar stratul de deasupra trebuie să fie de zahăr. După 12 ore, în vasul cu cireşe se adaugă celelalte ingrediente. Dulceaţa se fierbe, la foc mic, timp de o oră. Se ia vasul de pe foc şi, când dulceaţa s-a răcit, se toarnă în borcane sigilate cu capace, care se închid ermetic. Dulceaţa se depozitează în cămară, în locuri răcoroase
