Testul care-ţi spune ce tip de dietă ţi se potriveşte
Te-ai întrebat de ce o anumită dietă a dat rezultat în cazul colegei de birou, dar la tine nu are nici un efect? De ce reacţionăm diferit la consumul de grăsimi, de carbohidraţi sau la numărul de calorii? De ce unora le este uşor să-şi controleze poftele şi impulsul de a mânca, iar altora nu? Este clar, suntem diferiţi. Iar totul este dictat de gene.
Patologia obezităţii este în mod cert complexă. Ţine de factori comportamentali, de mediu, dar şi genetici. Mulţi pun kilogramele în plus pe seama mâncatului excesiv şi a stilului de viaţă sedentar, însă studii recente au arătat că factorii genetici influenţează semnificativ riscul de îngrăşare. Potrivit cercetărilor, 30-40% din variaţia Indicelui de Masă Corporală sunt atribuiţi geneticii, iar 60-70% factorilor de mediu şi stilului de viaţă. Persoanele care se nasc cu predispoziţie genetică la obezitate întâmpină dificultăţi în menţinerea unei greutăţi normale, comparativ cu cei care nu au această predispoziţie. În funcţie de genă, unii ard mai greu grăsimile, alţii foarte uşor, unii se îngraşă rapid după ce au slăbit, alţii îşi pot menţine uşor silueta.
Astfel, ideal este să-ţi cunoşti profilul genetic înainte de a urma orice dietă de slăbire. Nu e greu, nici complicat. Testele de nutrigenetică se fac cu o simplă probă de salivă. Ele furnizează informaţii importante pentru realizarea unui plan eficient de slăbire, cum ar fi conţinutul de grăsimi/carbohidraţi recomandat în dietă, tipul ideal de exerciţii fizice sau aportul optim de calorii.
„Există o legătură între nutriţie şi genomul uman, ceea ce a dus la apariţia unor noi discipline: nutrigenetica şi nutrigenomica. Prima studiază modul în care profilul genetic individual influenţează răspunsul organismului la diferiţii nutrienţi din dietă, iar nutrigenomica analizează efectele componentelor bioactive din alimente asupra expresiei genice. Testele de nutrigenetică au ca scop stabilirea profilului genetic al unei persoane în vederea instituirii unei diete de slăbire personalizate”, explică dr. Antoanela Curici, director medical Synevo România.
În urma efectuării testului, pacientul primeşte un raport genetic ce conţine detalii privind genele cu impact în creşterea greutăţii. Spre exemplu, gena FTO codifică o proteină asociată masei adipoase, fiind asociată cu o nevoie de a mânca pe fond nervos. Gena FABP2 are rol cheie în metabolismul grăsimilor, depunerea de grăsime în regiunea abdominală şi în jurul organelor. Cei care prezintă o anumită variantă a acestei gene trebuie să urmeze o dietă cu un conţinut redus de carbohidraţi, moderat de grăsimi şi de proteine. Gena PPARG intervine în reglarea sensibilităţii la insulină şi aşa mai departe. „Un astfel de test costă circa 2.500 de lei. După efectuarea lui, pacienţii beneficiază de interpretarea rezultatelor de către un medic genetician, specializat în nutrigenetică”, menţionează medicul Antoanela Curici.
