Când vine vorba de tradiţiile noastre şi ale altora de nuntă, există un proverb care le descrie cum nu se poate mai bine: "câte bordeie, atâtea obiceie". Orice căsătorie este pecetluită cu "da-ul" mirelui şi al miresei, dar ce se întâmplă până în acel moment şi, uneori, după, poate fi de-a dreptul surprinzător.
Marie Curie a fost geniul care a făcut descoperiri remarcabile în fizică şi chimie, deschizând noi orizonturi pentru biologie şi medicină. Tot ea a deschis uşa pentru carierele ştiinţifice ale femeilor. În acelaşi timp, Marie a fost o femeie pasională, dar vânată de drame şi tragedii.
Gata cu vacanţele la mare şi la munte! Gata cu bronzul strălucitor al verii şi cu serile târzii la terase. Soarele apune mai devreme, iar frunzele copacilor au început să pălească, semn că toamna este după colţ.
Numele îi este dat de omul de ştiinţă care a descoperit-o, Gilles de la Tourette. În 1885, el a descris pentru prima dată afecţiunea, despre care a spus că se manifestă prin ticuri vocale şi motorii care se modifică frecvent.
Şi astăzi prin unele sate de pe le noi, când un localnic întreabă despre identitatea unui necunoscut, i se răspunde că este, de exemplu, "Matei, fiul lu' Maria lui Gheorghe" sau "Ileana, fata pădurarului din Colibaşi". Asemenea descrieri sunt moşteniri ale vremurilor de altădată, când oamenii aveau doar nume de botez, nu şi de familie.
Până nu demult, nicio altă biserică de lemn din Europa - şi poate nici din lume – nu întrecea turla de 57 de metri a bisericii de la mănăstirea Bârsana. Nu doar splendoarea arhitecturală a adus, însă, faimă lăcaşului sfânt, ci şi lupta Bârsanei pentru supravieţuirea ortodoxiei în Maramureş.
Pentru pisici, ca şi pentru oameni,există boli care le pot pune viaţa în pericol. Imposibilitatea de a urina este una dintre ele. Când ceva blochează tractul urinar, încep probleme serioase, care se agravează de la oră la oră şi care necesită tratament urgent.
Dacă te consideri cât de cât pricepută în menţinerea sănătăţii, ştii, probabil, cum să eviţi îmbolnăvirea cu diabet zaharat de tip 2: trebuie să mănânci sănătos, să ai o viaţă activă, să eviţi stresul şi să nu iei prea mult în greutate. Însă, acestea nu sunt singurele motive pentru care te poţi îmbolnăvi de diabet.
Nicio altă capitală europeană nu se poate mândri cu o deltă, în adevăratul sens al cuvântului. Parcul Naţional Văcăreşti, zis şi Delta Văcăreşti sau delta urbană, se află la câţiva kilometri de buricul Bucureştiului. Este un univers paralel, unul sălbatic cu vulpi, vidre şi cormorani, cu mlaştini şi arbuşti exotici, o mini replică a Deltei Dunării.
În ziua de azi, auzim sau suntem martorii unor fapte extreme ale unor oameni care ar face orice pentru a obţine ceea ce-şi doresc. Iar în trecut lucrurile nu stăteau cu mult mai altfel. De-a lungul istoriei, aflaţi la ananghie, într-o situaţie nouă sau pe muchie de cuţit, oamenii au acţionat şi reacţionat cât se poate de bizar, indiferent că au fost regi sau ţărani.
Se zice că sunt cele mai spectaculoase chei din România. Locuri de basm, cu peisaje ce-ţi taie răsuflarea, Cheile Bicazului arată, pe alocuri, ca un munte întors cu vârful în jos. Stâncile abrupte parcă ies, uneori, din munte, şerpuindu-se peste drumul îngust. Nu e de mirare că locul găzduieşte tot timpul vizitatori, fie vară, fie iarnă.
Într-adevăr, există un asemenea oraş şi nu este prea departe de noi, ci aici, în Europa. Este o localitate cu tot felul de legi şi de reguli bizare, însă nu au nimic de-a face cu vreun cult sau vreo religie ciudată, fiind mai degrabă dictate de motive ştiinţifice.
Te simţi mai tot timpul tristă fără vreun motiv anume? Nu ai chef să te dai jos din pat dimineţile, deşi dormi îndeajuns? Eviţi orice confruntare la serviciu de teamă să nu-ţi pierzi locul de muncă? Îţi place natura, dar nu urci pe munte de frica înălţimilor? Ai putea suferi de depresie sau de anxietate, afecţiuni serioase ce nu trebuie lăsate la voia sorţii.
Plictiseala, depresia şi tot felul de stări emoţionale au ca efect consumul excesiv de alimente. Uneori, însă, dorinţa de a mânca o porţie în plus este, pur şi simplu, rezultatul foamei. Asta se întâmplă în special atunci când te afli la o dietă specială, încercând să pierzi kilograme în plus.
De vreun secol încoace, chakrele, centre subtile de energie aflate în corpul nostru, au aprins imaginaţia oamenilor. Unii au încercat să le înţeleagă, alţii au născocit tot felul de fantezii despre ele. Cu excepţia câtorva experţi, care pot „descifra” textele antice scrise în sanskrită, sunt puţini cei care au reuşit să înţeleagă şi să explice adevărata semnificaţie a chakrelor. Nu este de mirare că există, încă, multă confuzie în jurul lor.
Regele Eduard al VII-lea al Marii Britanii era prietenos, afectuos, manierat, dar avea şi o reputaţie pentru plăcerile carnale. De altfel, în popor era poreclit "afemeiatul Bertie".
David Blaine a reuşit să facă ceea ce mulţi nici nu îndrăznesc să viseze. Nu degeaba i se spune "neînfricatul". Unul dintre cei mai faimoşi cascadori, magicieni şi ilizionişti ai Americii, David a luat o pauză în 2012, când s-a născut fiica sa.
De când cu pandemia de coronavirus, mulţi dintre noi muncim de acasă sau facem studii online. Asta înseamnă chiar mai mult timp decât de obicei în faţa ecranelor digitale. Ştim cu toţii că "statul pe telefon" afectează memoria, concentraţia, văzul şi creează dureri de spate şi de gât. Mai nou, însă, cercetătorii au observat că ne afectează şi pielea.
De câteva săptămâni bune tot încerci să slăbeşti. Urmezi cu stricteţe o dietă adecvată, bei multă apă, nu mănânci după ora şase seara, faci sport de cel puţin trei ori pe săptămână, dar cântarul arată acelaşi număr de kilograme. Ai început chiar să ţii un jurnal al regimului alimentar, să numeri caloriile şi să nu depăşeşti limita admisă de nutriţionişti, dar tot degeaba.
Ai zice că soarele şi ploaia s-au vorbit şi şi-au ascuns nestematele colierului, cele şapte culori ale curcubeului, într-o pădure gorjană.Pe drumul naţional DN 67, între Horezu şi Târgu Jiu, puţin într-o curbă, verdele intens al pădurilor dese este brusc întrerupt de o feerie de culori. Iar "minunea" nu este lucrarea naturii, ci a unui artist care a văzut divinitatea în natură.
Europa anilor 1800 a fost marcată de invenţii şi descoperiri uluitoare, dar şi de cruzime, foamete, sărăcie şi orori fără de seamăn. Una dintre cele mai lugubre "afaceri" ale secolului al XIX-lea poartă semnătura lui Burke şi Hare, doi irlandezi fără scrupule.
Pui crescuţi cu hormoni, peşte putred congelat, noi termene de garanţie inscripţionate peste conserve expirate, creativitatea minţilor criminale când vine vorba de a face profit din alimente contrafăcute întrece orice limite. Iar băuturile şi mâncarea alterate afectează nu doar buzunarul consumatorului, ci îi pun în pericol şi sănătatea, ba, uneori chiar viaţa.
De când cu pandemia de covid-19, mulţi bărbaţi şi-au lăsat părul şi bărbile să crească, de teama de a nu se infecta la frizerie. Nu este cazul lui Nguyen Van Chien. Vietnamezul în vârstă de 92 de ani nu îşi taie părul din convingeri religioase.
Pline de mister, cu săli decorate somptuos cu formaţiuni de calcar şi gheaţă, lăcaşurile subterane ţesute de ape pe sub munţi ascund o mulţime de legende şi frumuseţi nebănuite.
Unii oameni călătoresc peste mări şi ţări în găsirea plajei perfecte. Alţii se ascund de lume pe cele mai îndepărtate cărări de munte ori caută plăceri gurmande, zgomote metropolitane sau revelaţii spirituale. Mulţi dintre noi, însă, îşi petrec concediul în alte epoci, călcând pe urmele moşilor şi strămoşilor noştri. Iar descoperirile arheologice oferă o mulţime de astfel de aventuri.
Una din trei femei suferă, cel puţin o dată în viaţă, dureri în timpul actului sexual. Dacă la această statistică se adaugă şi femeile care au intrat la menopauză şi se confruntă cu uscăciune vaginală, atunci până la jumătate din populaţia feminină adultă a globului are de-a face cu asemenea dureri.
E vară, e soare, iar rochiţele vaporoase, tricourile şi pantalonii scurţi îi dau voie pielii să se bucure de cât mai multă libertate. Dar, vorba proverbului, ce e mult, strică. Dacă nu o îngrijim cum se cuvine, pielea se schimbă, îmbătrâneşte prematur şi se îmbolnăveşte. Până la urmă, este şi ea un organ, şi unul mult mai complex decât ne putem imagina.
Din Antichitate până în zilele noastre, noţiunea de timp n-a încetat să fascineze cele mai luminate minţi. Este timpul distructiv? Poate fi măsurat? Este relativ? Ţine o oră de fericire tot atât de mult cât o oră de suferinţă? Ne guvernează timpul viaţa de zi cu zi?
Într-adevăr, japonezii tocmai au anunţat că vor împânzi capitala cu toalete publice cu geamuri transparente. Nu e nicio glumă! De altfel, inginerii şi designerii niponi sunt faimoşi în lumea largă pentru WC-urile lor futuriste, care au mai multe butoane şi beculeţe decât o navă extraterestră!
Actele de cruzime ale oamenilor au fost îndelung studiate, mediatizate şi documentate în literatură, filme şi artă. În special în vreme de război, oamenii dau dovadă de o brutalitate ieşită din comun. Timp de secole, s-a crezut că nicio altă specie nu are capacitatea omului de a plănui atacuri militare elaborate, de a purta războaie îndelungate sau de a avea conflicte complexe de ordin politic.
