Cum explică un psiholog incidentul în care un livrator asiatic a fost agresat de un român: „Violența o să escaladeze și o să fie foarte greu să o mai dăm înapoi.”
Cazul șocant de xenofobie în care un livrator de mâncare asiatic a fost lovit și insultat în plină stradă, în Capitală, scoate la iveală o față prea puțin discutată a societății românești. Incidentele de agresivitate se înmulțesc de la o zi la alta, iar violența a atins cote îngrijorătoare și în mediul online. Discursurile care incită la ură și discriminare devin tot mai frecvente pe platformele digitale, iar specialiștii avertizează că acest fenomen, în amplificare constantă, riscă să degenereze până într-un punct în care autoritățile nu vor mai putea să îl gestioneze eficient. Despre efectele și cauzele profunde ale acestor situații am discutat cu psihoterapeutul Laura Găvan și cu Cătălin Raiu, membru al Colegiului Director al CNCD.
Semnal de alarmă după lovirea livratorului asiatic
Click: Laura, avem în față un caz care zguduie societatea. Un livrator de mâncare de origine asiatică este atacat în stradă de un tânăr de 20 de ani. Îi spune că este „invadator” și îi cere să se întoarcă în țara sa. Vorbim aici despre un patriotism greșit înțeles, care se transformă în xenofobie. Ce trebuie să înțeleagă oamenii despre acest fenomen?
Laura Găvan: Xenofobia, ca reacție psihologică, izvorăște din frica de necunoscut, activând mecanisme cognitive și emoționale defensive. Aversiunea față de ambiguitate generează anxietate, declanșând biasul de confirmare și stereotipizarea, care simplifică realitatea socială, creând iluzia predictibilității. Nevoia de control, alimentată de insecuritate, motivează excluderea „celuilalt” pentru protejarea identității și resurselor grupului.
Creierul ne oferă explicația pentru acest fenomen: amigdala intensifică răspunsurile emoționale, iar gândirea dihotomică „noi vs. ei” consolidează atitudinile xenofobe. Aceste procese, interconectând cogniția, emoția și contextul socio-cultural, evidențiază complexitatea fenomenului, relevând necesitatea educației interculturale pentru atenuarea sa.
Click: De ce este nevoie să reacționăm și să împiedicăm răspândirea fenomenului?
Laura Găvan: Xenofobia este periculoasă pentru că activează mecanisme primitive de apărare, frica de necunoscut și nevoia de a controla diferența. Pe termen lung, ea distorsionează percepția socială, reduce empatia și alimentează agresivitatea. Din punct de vedere psihologic, xenofobia nu doar fragilizează relațiile interumane, ci menține individul într-o stare de anxietate și hiperalertă, ceea ce erodează sănătatea emoțională și coeziunea comunitară.
Mediul online, cuib pentru discursul care incită la ură
Mediul online însă favorizează amplificarea comportamentelor violente prin discursuri discriminatorii. Și asta pentru că oricine poate spune orice, mai ales dacă nu se sesizează nimeni. Chiar și în ciuda măsurilor de control instituite de diferite platforme de socializare, materiale cu un conținut care incită la ură reușesc să își facă apariția. Cătălin Raiu, membru al colegiului director al CNCD ne spune că pericolul ca astfel de fenomene să degenereze a crescut în ultimele luni.
Click: Ce se întâmplă, de fapt, în mediul online?
Cătălin Raiu: Începând din noiembrie 2024 încoace, România a fost asaltată de un val agresiv de populism și extremism, manifestat în special în mediul online, iar din această cauză, anumite persoane care postează mesaje instigatoare la ură încep să devină modele în societate.
Este momentul ca instituțiile care se ocupă de drepturile omului, mă refer la sistemul de Justiție, în general, să fie întărite, nu să li se relativizeze funcționarea, așa cum se întâmplă acum, pentru că daunele pe termen lung, dacă lași astfel de fenomene să ia amploare în societate, sunt foarte mari la adresa democrației.
Dacă vă uitați pe social media, acesta este un caz din câteva zeci care se întâmplă în mod constant. Presa mainstream nu are capacitatea să prelucreze atâtea cazuri câte există pe social media. Dar pe rețelele de socializare întâlnim mesaje antisemite foarte clare, incitare la Holocaust, am văzut inclusiv instigare la pedofilie.
Click: Ce ar trebui să facă autoritățile în acest sens?
Cătălin Raiu: Dacă noi, ca societate, nu suntem atenți la ce se întâmplă pe aceste rețele și nu luăm exemplul altor țări care dezbat conținutul privind social media, cred că o să ajungem într-un punct în care violența o să escaladeze și o să fie foarte greu să o mai dăm înapoi.
