15 iunie 2016: Memento la Mormântul Poetului- Nepereche Mihail Eminescu

Ultima actualizare:

    Mormântul Poetului Nepereche, ca o grădină  Sursa foto: Adevărul.ro
Mormântul Poetului Nepereche, ca o grădină Sursa foto: Adevărul.ro

An de an, iubitorii poeziei românești comemorează la 15 iunie moartea Poetului-Nepereche Mihail Eminescu. În acest an se împlinesc 127 de ani de la trecerea neașteptată în eternitate a Luceafărului Poeziei Românești. Pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu Ortodox , câțiva pelerini eminescieni din București și din provincie au venit în dimineața zilei de luni, 14 iunie, la Cimitirul Bellu să fie primii care să păstreze momente de reculegere la mormântul Poetului Nepereche

Alături de flori,  multe căndeluțe așezate în cruce pe mormânt atrăgeau atenția că va fi o comemorare specială la care participă iubitorii poeziei eminesciene, oameni ”din popor”, cum spuneau ei.  

Pelerinii au petrecut o zi specială pe Alee Scriitorilor...

... S-au depănat amintiri de la comemorările anterioare, s-au menționat multe dintre articolele de seamă din presa vremii care prezentau informații depre starea de sănătate a poetului și despre ultimele zile din viața acestuia.  Grupul pelerinilor a realizat un cenaclu ad-hoc unde s-au reamintit opiniile martorilor oculari ai vremii,  referitoare la moartea Poetului.   

Opiniile medicilor contemporani cu pacientul Mihail Eminescu:  

Neuropatologul Ovidiu Vuia, care a studiat în amănunt fişele de observaţie, simptomele şi toate rapoartele medico-legale în cazul lui Eminescu precizează clar: Eminescu nu a avut sifilis.

„Concluziile mele ca medic neuropsihiatru, cercetător ştiinţific, autor a peste o sută de lucrări din domeniul patologiei creierului, sunt cât se poate de clare: Eminescu nu a suferit de lues (sifilis) şi nu a avut o demenţă paralitică”, preciza Ovidiu Vuia într-un articol de specialitate publicat în New York în 1987 şi reluat în lucrarea sa ”Despre boala şi moartea lui Mihai Eminescu”. A fost diagnosticat greşit, adaugă acelaşi neuropatolog în studiul său dedicat lui Eminescu. 

Diagnosticat greșit, în mod tendențios

În studiile de specialitate, mai mulți medici ai vremii au spus clar că, unii dintre confrații lor au pus diagnostice fanteziste și nu se bazau pe observarea simptomelor, care păreau să indice altceva. Totodată, familia  poetului și Veronica Micle au fost ținuți departe de Eminescu și neinformați despre starea reală de sănătate a acestuia. 

La scurt timp după ce i s-a pus un diagnostic nemotivat de sifilis (deși Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), și deoarece la  vremea respectivă nu exista un tratament concret împotriva acestei boli, medicii din ospiciu i-au administrat un tratament șoc pe bază de mercur, deși se știa cât de toxică era această substanță, chiar și în doze foarte mici. Însă în cazul poetului, dozele cu mercur care i se administrau depășeau cu mult limita permisă.

La reanalizarea autopsiei de către doctoral Vladimir Beliș, specialist în medicină legală, și a doctorului Ovidu Vuia, neuropsihiatru, s-a dovedit că bolile lui Eminescu era doar simple fabulații, o modalitate de a acoperi necesitatea suprimării acestuia, incomod pentru unele scrieri… După un studiu care s-a întins pe parcursul câtorva ani, dr. Ovidiu Vuia scria: "Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetător științific, autor a peste 100 de lucrări în domeniul patologiei creierului, sunt cât se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues (sifilis) și nu a avut demența paralitică".

Doctorul N. Tomescu, unul dintre medicii care s-au ocupat de sănătatea poetului,  nota într-unul din jurnalele sale:  "Oricum ar fi, sfârşitul total nu părea iminent, căci el se nutrea bine, dormea şi puterile se susţineau cu destulă vigoare. Un accident (Eminescu a fost lovit în cap cu o piatră de către un pacient nebun), însă de mică importanţă, a agravat starea patologică a cordului şi a accelerat moartea”. Tot medicul Tomescu nota după autopsie: "Eminescu n-a fost sifilitic… Adevărata cauză a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce şi intensă a facultăţilor sale intelectuale”.

La 166 de ani de la nașterea Poetului, Click  readucea în actualitate acest subiect

 Mihai Eminescu s-a stins la vârsta de 39 de ani. Deoarece unele voci consideră că sunt neclare condiţiile în care Poetul a murit,  la 166 de ani de la naşterea „Luceafărului”, Click! readucea acest subiect în actualitate:

Mihai Eminescu s-a îmbolnăvit în 1883, vorbindu-se de epuizare psihică, şi a fost internat în repetate rânduri în spitale şi ospicii, în următorii şase ani. În luna iunie a anului 1889, Poetul era internat  la Institutul doctorului Şuţu, pe starda Plantelor din București.  Cel care a văzut momentul dramatic ce a grăbit moatea poetului a fost frizerul Dumitru Cosmănescu  sau „Dumitrache”, aşa cum îl striga Eminescu. Mărturia lui a ajuns la urechile familiei sale şi a fost publicată de ziarul „Universul” abia în 1926.

Frizerul  poetului, Dumitrache, un martor ocular

La mijlocul lunii iunie, Mihai Eminescu l-a chemat pe Dumitrache ca să-l tundă. Înainte însă, fiind o zi călduroasă, poetul a vrut să se mai plimbe cu Dumitrache prin curtea Institutului, unde era internat. În timpul plimbării, poetul l-a întrebat pe Dumitrache dacă știe să cânte ”Deșteaptă-te române!”. Atunci, frizerul i-a spus că nu. Eminescu a vrut să-l învețe cântecul pe care-l îndrăgea  și a început să-l  intoneze cu vocea lui formidabilă de tenor, despre care s-a vorbit mult în presa vremii. În acele clipe, poetul a  fost  lovit cu o  cărămidă în cap de un “nebun” care se plimba și el în curtea Institutului Caritatea, situat pe strada Plantelor în București.  

Din cauza loviturii puternice , Eminescu a căzut și i-a spus frizerului Dumitrache să cheme repede medical, fiindcă se prăpădește. Frizerul, șocat de întâmplare, l-a anunțat.  Doctorul Șuțu l-a consultat pe poet și a  spus că totul va fi bine. Dar, peste două zile, la 15 iunie, Mihai Eminescu a murit. Așa susținea frizerul Dumintrache, un martor ocular la tristul eveniment, un om simplu care l-a adorat pe Poet. Din familia frizerului, mărturia a ajuns, peste timp, la persoane religioase…   

Monumentul poetului trebuie restaurat

Timpul și-a pus amprenta asupra monumentului care veghează somnul Poetului Nepereche. Chiar dacă florile împodobesc frecvent mormântul său, apa se infiltrează în spatele monumentului și este firesc ca iubitorii Poeziei românești, și nu numai aceștia, să se ocupe de restaurarea acestuia. Cunoscutul architect Demetrios Epthymiades, un admirator al  personalităților culturii românești din  Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu Ortodox, Absolvent al Universității de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București, ne-a mărturisit că dorește să contribuie cu echipa sa la lucrările de restaurare a monumentului eminescian, până când nu este prea târziu, după ce va primi acordul autorităților în această privință.       

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.playsport.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
Regina Letizia și Regele Felipe Foto Profimedia (1) jpg
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
Pomana porcului FOTO Shutterstock jpg
Descopera ce distruge relatia de cuplu si ce i apropie pe parteneri webp
chef catalin scarlatescu foto antena 1
KV CSR landscape jpg
1 despartire zodii jpg jpeg
1 pilaf sarbesc jpg jpeg
cub horoscop 2 gif
longevitate
image
actualitate.net
image
actualitate.net