29 august Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul Tradiții strămoșești care atrag norocul
În ziua praznicului, închinat Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut în tradiția populară sub numele Sfântul Ioan Cap Tăiat, credincioșii ajunează. În același timp, pentru menținerea sănătății, creștinii respectă o seamă de interdicții, transmise din generație în generație .
Dintr-un sentiment de pioșenie, nu se consumă fructe rotunde
Prin tradiție, dintr-un sentiment de pioșenie pentru Sfântul Prooroc decapitat pentru convingerile sale religioase, s-au transmis, din generație în generație, interdicții care au fost respectate atât în mediul urban, cât și în cel rural : nu se consumă fructe rotunde :mere, pere, prune şi nici căpăţâni de usturoi, care au formă rotundă, asemănătoare capului, și amintesc de sacrificiul Sfântului Ioan.
În rândul interdicțiilor se aliniază varza, fructele rotunde și vinul roșu
În acelaşi timp, în ajunul sărbătorii şi în ziua praznicului, credincioșii nu mănâncă preparate din varză, deoarece Sfântului Ioan i s-a tăiat capul pe o căpățână de varză, de şapte ori. Tradiția spune că, tot de atâtea ori, Sfântul a înviat. De asemenea, dintr-un sentiment de evlavie pentru Sfântul care a fost sacrificat pentru convingerile sale creștine și pentru pledoariile referitoare la morala creștină, nu se mănâncă fructe şi legume de culoare roşie, nu se bea vin roşu şi nici o băutură de culoare roşie, pentru că aceste alimente amintesc de sângele vărsat de Prooroc în timpul decapitării sale.
Ritual pentru a alunga bolile moștenire de familie
În ziua praznicului se împlinește o tradiție care, în timp, a contribuit la îndepărtarea bolilor moștenire de familie. În acest scop, unii credincioși ajunează, alții mănâncă numai struguri în ziua praznicului.
Anumite alimente nu se pun pe tipsie ( tavă, platou)
În ziua praznicului, există obiceiul ca unele alimente să fie sfinţite la biserică : mere, pere, struguri şi castraveţi. În timpul slujbei, aceste alimente nu se așează pe tipsie, deoarece Capul Proorocului a fost așezat după decapitatare pe o tipsie (sinonimul cuvântului tavă sau platou). La sfârșitul slujbei, credincioșii împart fructele sfințite oamenilor săraci, în amintirea rudelor decedate în familia lor.
Ritualuri și pentru rudele decedate în condiții suspecte
În ziua praznicului, mai ales credincioșii, respectă unele ritualuri care se împlinesc de sute de ani. Pentru a se păstra sporul în gospodărie şi pentru a alunga bolile, în familiile care au rude decedate în condiţii suspecte sau de moarte năpraznică se respectă momentele de reculegere. De asemenea, în memoria acestora se împart pachete cu struguri, pâine şi căni cu apă, ofrande sfinţite la biserică.
Gospodinele nu folosesc obiectele ascuţite
De asemenea, în această zi, gospodinele nu folosesc cuţitul în treburile gospodărești, nici la tăiatul pâinii. Produsele alimentare şi pâinea se rup cu mâna.
Postitorii respectă o datină străveche
La oraşe şi la sate, pentru menţinerea sănătăţii se păstrează o datină străveche : postitorii consumă în această zi doar turtă preparată din grâu sau din mălai.
