Ce l-a impresionat pe Speak în Japonia: „Mama avea 3 ani, tata n-avea curent în sat (...) și ăia mergeau cu 260 km/h”
Artistul Speak a împărtășit recent în podcastul său câteva momente memorabile din călătoria sa în Japonia. De la întâmplări amuzante cu bagajele în hoteluri până la experiența fascinantă a trenurilor ultra-rapide, artistul a povestit cum aceste experiențe i-au lăsat o impresie puternică, chiar surprinzătoare.
Artistul Speak a dezvăluit recent, în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube „Sold Out Media”, câteva experiențe care l-au impresionat în călătoria sa prin Japonia. El a început prin a povesti o întâmplare surprinzătoare legată de serviciul din hotel:
„Serviciul, îți sparge fața. Vorbesc la hotel, - hoteluri unde am stat în Japonia, superbe! –, îi zic doamnei de acolo că trebuie să facem check-out, să nu știu ce, dacă putem să facem late check-out, că trebuie să plecăm în Osaka. «A, plecați în Osaka?», «Da», «Cu ce plecați?», «Cu trenul», «Păi nu vreți să ne ocupăm noi?», «De ce?», «De bagaje». Îi dai bagajele și le-am găsit în camera cealaltă din Osaka. Ești nebun? 50 de euro. Și am venit așa, mergeam fără nimic. Extraordinar”, a spus Speak, în podcastul de pe canalul de YouTube „Sold Out Media”.
Artistul a explicat că a fost impresionat că personalul hotelului s-a ocupat de transportul bagajelor până în Osaka, fără ca el să fi avut nicio grijă. Ulterior, Speak a vorbit despre o altă experiență care l-a impresionat. Mai exact, este vorba despre călătoria cu trenul:
„Ei nu aveau curent în sat și ăia mergeau cu 260 km/h”
Speak: „Mi-am luat un vitezometru. Am prins 250-260 km/h, se duce în 280-300 km/h”
Ristei: „Îl simți?”
Speak: „Nu, nimic. Nu simți nimic. Să vezi cum stai în el, nu există. Avion business, așa stai. Două ore jumătate am făcut”
Ristei: „Câți kilometri? 500?”
Speak: „Mulți. Nu știu, aproape toată țara. Rapid. Și acum, să caut și eu de trenul ăsta, Shinkansen, când a fost făcut. Când crezi că s-a inaugurat acest tren? În ce an?”
Ristei: „Acum vreo 30 de ani, ceva?”
Speak: „1964”
Ristei: „Nu cred, de atunci?”
Speak: „Eu chiar mă gândeam. Mama avea 3 ani, tata nu avea curent. Ei nu aveau curent în sat, când le-au pus curent, se opreau, stăteau și se uitau toți la bec, se adunau seara în sat... și ăia mergeau cu 260 km/h. Eu atunci mi-am dat seama, ce să mă mai mir eu... Suntem în urmă noi”.
