Cum explică Șerban Huidu faptul că nu a făcut închisoare în urma accidentului din 2011: „Nu m-a salvat justiția”
Accidentul rutier produs în octombrie 2011 în județul Brașov rămâne unul dintre cele mai controversate momente din viața lui Șerban Huidu. În urma impactului frontal cu un alt autoturism, trei persoane și-au pierdut viața, iar realizatorul TV a fost cercetat pentru ucidere din culpă. Invitat recent în podcastul „Tabu' by Ioana Ginghină”, Huidu a explicat public de ce nu a ajuns să execute o pedeapsă cu închisoarea și cum a trăit cu povara evenimentului.

Condamnarea și circumstanțele procesului
După ancheta în cazul accidentului, Șerban Huidu a fost condamnat în 2013 la patru ani de închisoare cu suspendare. Decizia instanței a stârnit critici și reacții virulente în spațiul public, fiind adesea interpretată ca o lipsă de sancțiune efectivă.
Despre proces, Huidu a explicat: „Un astfel de proces e greu de comentat, atunci când nu ai toate datele. E foarte greu să faci paralele între situaţii, atâta timp cât ele sunt instrumentate diferit, pedepsite diferit şi individualizate. Pentru mine, în motivarea primei pedepse, s-a spus că «ne aflăm în situaţia paradoxală în care un grad mic de culpă a avut rezultate dezastruoase». Şi asta e chintesenţa a ceea ce s-a întâmplat, că rezultatele sunt dezastruoase şi cu asta am să trăiesc toată viaţa.”
Huidu a subliniat că și-a recunoscut vina și a pledat vinovat, iar instanța a stabilit pedeapsa în baza circumstanțelor analizate.
Cum i-a schimbat accidentul viața
Realizatorul TV a descris accidentul ca pe un moment care i-a schimbat complet viața:
„După ce am făcut această evaluare, am de 15 ani puterea să nu mă las călcat în picioare. Nu m-a salvat justiţia. Eu am pledat vinovat din culpă şi am fost condamnat din culpă, aşa cum se condamnă în general. (…) Nu cred că era cu executare nici pe legea nouă, pentru că n-am avut cumul de infracţiuni, n-am avut o atitudine sfidătoare, am făcut tot ce s-a putut ca procesul să se încheie repede, să nu tergiversez nimic. Am adus probe la dosar noi, n-am contestat probele vechi… Şi întotdeauna când faci paralele e foarte complicat, atâta timp cât nu ştii ce e acolo, n-a fost nimeni cu mine în maşină, doar soţia, bona şi copiii.”
Pe parcursul anilor, opinia publică nu l-a iertat, iar criticile pe rețelele sociale au continuat. În acest context, Huidu a explicat cum a gestionat traumele și presiunea mediatică:
„A fost foarte greu, a fost o perioadă foarte grea pentru mine, pentru că nu puteam să mai lucrez. Aveam 34 de ani. Primul exerciţiu a fost să merg un etaj. Pe ei nu îi interesează drama de acolo. Îi interesează să mai dea o smetie (n.r. – regionalism pentru nuia) lui Huidu, dar Huidu e obișnuit cu smetiile astea. În schimb nu-ți face cinste să te sprijini pe un eveniment de care ție nu-ți pasă și care a fost un eveniment groaznic, complicat și pe care o să îl regret toată viața mea. Mai mult decât atât, am și spus-o, dacă aș fi putut să dau viața mea pentru oricare dintre ei, aș fi făcut-o. Problema nu e asta, problema e dezumanizarea oamenilor ascunși în spatele telefonului sau a tastaturii.”































