Cum se descurcă Claudiu Bleonţ în rolul de tătic
La 56 de ani se poate spune că este un bărbat împlinit, cu o carieră în ascensiune, un soţ şi un tată fericit. Mai ales că în ultimii doi ani, Claudiu Bleonţ a devenit tată şi a învăţat să schimbe scutece. Iar fanii îl pot vedea şi în noi proiecte de teatru.
Face film, teatru, televiziune, însă are timp şi pentru el. Poate fi văzut în mai multe piese de teatru, la Băneasa în “Prenumele” sau la Teatrul Naţional în “Visul unui nopţi de vară”, o piesă specială. “Piesa “Prenumele” are un text foarte tare, drept dovadă că a avut un impact mare în teatrul Francez şi apoi a fost şi ecranizată. E o comedie care exprimă tensiunile din ziua de azi, tensiuni în cadrul cuplului, frustrări, lucruri nemărturisite, care explodează într-o seară. Dintr-o glumă. Personajul meu e un profesor cu, printre altele, mici probleme sexuale, trecătoare dar consistente, tată de familie care susţine acest titlu mai mult cu prezenţa, nu cu fapta, un soţ într-o relaţie rutinată. În urma serii tensionate, în acelaşi timp comice pentru spectatori, se produce o eliberare”, povesteşte Claudiu Bleonţ. La fel ca şi personajul său, şi Claudiu Bleonţ este tată, fiica sa născându-se în urmă cu doi ani din relaţia cu actriţa Iulia Lazăr (39 de ani), pe care o ştiţi din comedia “HaHaHa. O loterie de familie”.
Pe lângă proiectele sale, filmări pentru teatru, film şi televiziune, Claudiu Bleonţ este şi tată de fată, şi încă unul foarte grijuliu. Iar acest lucru de doi ani. “Sunt dedicat proiectului meu de om. Sunt muritor, ştiu asta. Nu separ viaţa personală de teatru, se influenţează reciproc. Acum doi ani am devenit tată şi pot spune că sunt definit în momentul ăsta. Are doi ani deja, e fetiţă. Schimb scutece, îi fac baie, o alăptez cu biberonul. Îmi place să mă implic mai ales că trăiesc o maturizare interioară, atât de sensibilitate cât şi de atitudine de viaţă în urma acestui eveniment de a deveni tata. Îmi fac timp pentru ea şi pentru soţia mea, care este actriţa Iulia Lazăr. Ne-am împărţit atribuţiile. Acum, la Craiova, ea o să ţină baza, cu cea mica. Adică are grijă de ea. În toamnă a fost ea plecată şi am scos la Craiova un spectacol extraordinar, “Pescăruşul” de Cehov. De multe ori stăteam acasă cu copilul, mai plecam la repetiţii”, spune actorul.
„M-am obişnuit cu acest ritm dar avem şi sansa unei bone, părintii mei nu mai sunt, ai Iuliei au fost implicaţi în creşterea altor doi nepoţi, nu sunt nici din Bucureşti şi atunci am avut şansa unei bone care într-un fel e ca sora mea, face parte din familie. Stăm cât putem cu ea şi ne dedicăm şi treburilor administrative. E unicul meu copil. A apărut la 54 de ani şi a fost o întâmplare fericită. Locuim în Bucureşti în casa părinţilor, cumpărata de ei in 61-62. Iar la Naţionalul de la Craiova, stăm în cabina de teatru. Când ea are ora de somn, noi mai avem pauză iar când se trezeşte ar trebui să fim la repetiţii”, ne-a declarat Claudiu Bleonţ.
