Scrisorile lui Stanca. Dragă Adriana Bahmuţeanu,
Dragă Adriana Bahmuţeanu, Ne-am revăzut după o lungă perioadă faţă-n faţă. La o emisiune TV, dedicată, culmea!, unui divorţ. Erai, este drept, la tine la serviciu, în direct, în apele tale.
Ba, şi alături de Roxana Marcu (altă ”nebună”!)… şi de Cristi Brancu. O întreagă Agenţie VIP. În care Brancu, mai serios şi pătruns ca niciodată de importanţa emisiunii voastre, avea o mină mai gravă, glumesc, ca un diriginte de liceu. Noi, puşi pe şotii…Mai ales că, şi eu deprimat pe timp de iarnă, mă simţeam bine pe canapé între două femei cel puţin pempante dacă nu irezistibile, cu seducţia la decolteu...Şi, poate că ne-ntrebăm de ce îţi scriu ţie şi nu celorlalţi colegi de emisiune? Simplu. Fiindcă tu, ani buni, ai fost bolnavă. Nu pun diagnostic, nu e specialitatea mea. Da!, drăguţă mioară, ai fost bolnăvioară... Erai ca o tigroaică-n cuşcă. Aveai puii de apărat, un mariaj de coşmar, unic prin demenţa sa. Vorbeai urlat//ţipat. Cred că nici nu-ţi mai dădeai seama… Erai, de fapt, nu erai deloc cea pe care o ştiam. Cea de la începuturile tale, am fost colegi la AMEROM, când ţi-am ghicit//simţit //intuit stând cu spatele, după voce, că eşti născută în aceeaşi zi cu mine – Taur de 7 mai. Lucru care te-a uimit pe tine, dar pe mine?! Dar cine dracu îşi mai aminteşte de televiziunea asta, armeano-turcească (!!!). Unde, lasă-mă pe mine, tu aveai un tupeu nemărginit la întrebări, aveai obrăznicie, replică, fără să ai vreo treabă cu tabloidul sau ştirile. Iama-n politicieni, nene! Îmi amintesc cu câââtă nonşalanţă te-ai băgat în colţii buldogului la o ceartă cu Vadim; cred că erai mai mult inconştientă… nu, nu vreau să te jignesc, dar… Ce vremuri!Tot nu am spus de ce îţi scriu… Fiindcă, în recent povestita emisiune cu tripleta VIP, am descoperit o Bahmu senină, miştocară, ironică, sarcastică - de ce nu faci ”dreptul”, eşti expert la divorţuri? - mai pe scurt, cam tot aceeaşi puştoaică a dracu’ pe care o ştiam… Mai matură, mai echilibrată, detaşată de ”angoasa pliciului” devenit simbol electoral…şi mai mişto, să nu zic ”sexy”, că-s om serios, fată! Să te ţină Pronia aşa, senină la nervi! Nici nu te înteb care e cauza, nu evoc nici măcar un vechi slogan publicitar care frământă pe toată lumea din toate timpurile: ”Dar cu dragostea cum stai?!” La care, răspunsul femeii decomplexate care eşti, ar suna: ”Cum vrea muşkii mei…! ”
