Scrisorile lui Stanca: Dragă Dan Petrescu,
Reapariţia ta îmi provoacă dulci melancolii. Căci, oricât de stelist ai fi tu şi eu de rapidist, un om ca tine, o conştiinţă fotbalistică românească, se pot întâlni mai rar... Poate mai găsim calităţile astea la un Hagi, la Gică Popescu, Lucescu sr, Stoichiţă şi cam atât... M-a bucurat să te revăd la tv cu ocazia meciului cu Steaua; Steaua lui Raghe fostă... a ta.
Care adună prin banii lui Gigi crema fotbalului nostru. Tu, în ce limbă vorbeşti cu jucătorii ruşi, în engleză, rusă, ai talentele lui Luce? Interesant spaţiu e cel rusesc pentru un european, fie el şi român... Dane, văzându-te mi-ai stârnit nostalgii vechi şi durabile! Nu uit cum, graţie nunţii tale prime, am scos prima revistă mondenă din România, „Viaţa Mondenă".
Nu uit evoluţia ta din SUA, 1994, de la Mondiale. Nu uit vizitele pe la redacţia unde lucram, mai apoi, a colonelului Petrescu, tatăl tău. Care ne furniza ponturi despre evoluţiile tale britanice. Nu uit vizita pe care ţi-am făcut-o la Londra, pe când erai în pauză, accidentat de-odată cu poveştile despre fotbalul englez, nici nerăbdarea ta de a reveni pe gazon.
Repet, am fost invadat de aceste nostalgii pe când te-am văzut weekendul trecut la tv. Mă bucur de toate succesele tale, oriunde ai fi, mai puţin Steaua. (Dacă nu aş fi spus asta, m-ai fi crezut, nu?! De ce să nu fiu sincer...). Ai fost în echipa de aur a României şi vezi cum ne chinuim azi?! Îmi amintesc de temperamentul tău năvalnic ca antrenor, deloc britanic din campionatul nostru. Unde ai decapitat Dinamo. Unde ai făcut dintr-o echipă de târg provincial - cu 20 mii de locuitori - o mare echipă. Iar din preşedintele ei, unul care nu se mai vindecă nici azi de paranoia...
Dealtfel, eu cred că şi acest temperament al tău, brazilian, mai degrabă, te-a alungat dintr-un fotbal mioritic care îţi repugna. Nedreptăţile, aranjamentele inexistente în lumea civilizată în care ai activat - Italia, Anglia, - încep şi la noi să dispară. Poate revii. Deşi normal, mi se pare ca visul tău să fie Chelsea. Ai şansa de a evolua într-un fotbal pe care patronul Chelsea îl cunoaşte. Să-ţi dea Dumnezeu să ajungi la visul tău. Îl meriţi. Jucător, antrenor, tu nu ai păcălit fotbalul. Eşti un tip cartezian, moral şi dedicat. Mă bucur că te-am revăzut...
George Stanca