Scrisorile lui Stanca: Dragă Doina Gradea (II),
Privind o trecere în revistă a existenței muribundului PRO TV - repet, nu istorie - curiozitățile mele, așteptările-mi sunt însă de altă natură. Căci, aș vrea să aflu de la d-ta resorturile care au condus la unele gesturi antiromânești. Ideologice, mai ales.
Mă refer mai întâi la campania aia imbecilă cu Generația PRO. ”Ești PRO(st)?”. Tentativa aia penibilă, primitivă de a modela spre sens occidental tineretul, dacă mai era nevoie. Desigur, demersul avea și o doză de paranoia. Chiar s-a crezut că puteți voi schimba tineretul nostru cu câteva emisiuni de intoxicare? Cine a fost cretinul cu ideea? Prost ideolog.... zero ideolog. Nu cred că a fost Adrian ci, mai degrabă, vreun american aciuat prin zonă... ei puteau face astfel de gafe destinate ca repertoriu numai lumii a 3-a...
Apoi, altă panaramă. Care v-a ieșit. Impunerea unor obiceiuri anglo-saxone care nu au nimic cu spiritul nostru. Acele grefe nenorocite, comerciale, de talcioc și bâlci de Moși, care se numesc Halloween și St Valentine’s Day. Ce-avem noi, nene, cu ele? Ce-ați câștigat voi din astea? Ați vândut inimioare mov de marțipan și v-a crescut cifra de afaceri? Slinos servilismo-limbism...
Mai e ceva: la Loredana și la Taraful de la Clejani cineva a avut nefericita idee de a pune pe capul lăutarilor – altfel geniali instrumentiști, cum de au acceptat? - niște pălării. Străine de ei...
Am făcut pe-atunci cadou unui amic șef de service o astfel de pălărie. Neagră cu boruri mari. “N-o vreau”, a spus el sec. Și-a pus-o pe cap și m-a luat de braț prin hală. Toți anagajații îl arătau cu deștu’ și ziceau ” Ete mă, dom’ inginer e Ioniță de la Clejani!”. Un circ! Ați distrus astfel cultul pălăriei. Care era la noi un semn de distincție domnească, boierească... Dar ce mă poate incita cel mai mult ar fi momentul când veți ajunge cu povestea la culisele politice. La susținerea lui Emil Constantinescu, despre care idolul dvs, Sârbu, afirma prin târg că ”el l-a pus”. Și, nu cred a fi departe de adevăr... Apoi, uriașa evaziune fiscală pe care gura târgului v-o pune în cârcă. Despre firmele-căpușe ale familiei Sârbu... Și, despre decăderea ”Imperiului Hadrian”. Și, dacă e s-o ținem langa pe cancan, câte ceva despre relația Marelui Sârbu (nu e bășcălie!) cu ravisanta și absorbanta pariziană Janine...
George Stanca, pamflet
