Miracol în Chile!
Toată planeta se uită cu sufletul la gură spre Chile, unde marţi seara s-a produs un cutremur de 8,2 pe Richter. 6 persoane au murit, dintre care doi au făcut atac de cord, iar alte câteva zeci au fost rănite. Miracol, spun românii! Dacă la noi ar fi un seism similar, numai în Bucureşti ar fi peste 125.000 de victime.
Chile. Marţi, 20.46, ora locală. Un puternic seism zguduie ţara care se întinde de-a lungul Oceanului Pacific. Ţipete îngrozitoare şi sirene sfâşie liniştea stranie în care erau scufundate oraşele şi satele chiliene. Clădirile se clatină vertiginos, dar nu se prăbuşesc, izbucnesc incendii, luminile se sting din cauza avariilor de la centralele electrice şi întunericul înghite zone întregi din jumătate de ţară.
Clădirile s-au clătinat, dar au rămas în picioare
Alunecările de teren duc la blocarea drumurilor, telefoanele nu funcţionează şi haosul pune stăpânire pe ţară. 900.000 de persoane au fost evacuate de frica unui posibil tsunami.
Zeci de răniţi au fost duşi la spital
Un tsunami de 2,1 m a distrus maşini şi ambarcaţiuni
Cutremurul s-a produs la o adâncime de 46,4 km, în nordul ţării, la 2.000 km de capitala Santiago. Cel puţin 20 de replici au avut loc, între care una de 6,2 grade pe scara Richter. În această ţară, seismele mai mari de 7 grade pe scara Richter sunt frecvente. În mai 1960, în Chile a avut un loc cutremur de magnitudine 9,5 pe scara Richter, cel mai puternic înregistrat vreodată pe planetă. Atunci au fost 1.655 de morţi.
Luminile s-au stins, însă au izbucnit incendii
„După acest dezastru, chilienii au îmbunătăţit standardele de construcţii şi au început să construiască clădiri numai cu pereţi portanţi din beton armat. Peste 76% din clădirile construite după 1960 sunt în felul acesta, rezistente la seisme.
Sute de refugiaţi au ajuns pe stadioane
În plus, au înăsprit legislaţia. Pagubele ulterioare au fost de mică importanţă şi s-au înregistrat în special din cauza greşelilor de arhitectură sau de construcţie", ne-a explicat Emil-Sever Georgescu, directorul ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetări în Construcţii (INCERC), care a studiat acest fenomen. Astfel, la seismul de 9,5 din 2010 s-au mai înregistrat doar 700 de morţi. Clădirile înalte din Chile sunt construite în formă de piramidă, cu fundaţii şi pereţi care „se balansează" o dată cu unda seismică.
4 martie 1977: 33 de blocuri au căzut în Capitală
În România, însă, ar fi un dezastru general. În Bucureşti, nici nu este nevoie de un cutremur atât de mare: şi acum rişti că îţi cadă moloz în cap de la una din cele 374 de clădiri cu risc I seismic. Potrivit unui proiect de hotărâre al Consiliului General al Capitalei, un total de 675 de imobile ar putea fi afectate la un cutremur serios, de 7 grade pe scara Richter, similar cu cel din 1977, care s-ar produce la o oră din noapte. Potrivit estimărilor, ar muri 6.500 de persoane, ar fi 10.500 spitalizaţi, 13.000 răniţi şi 95.000 de oameni ar putea rămâne captivi sub dărămături.
Ultimul mare cutremur care a lovit România a fost la 4 martie 1977 şi avut magnitudinea 7,2 pe Richter. Au murit 1.391 de oameni numai în Bucureşti şi alţi 7.600 au fost răniţi.
2014: Val de seisme în Vrancea
Pământul nu conteneşte să se mişte în zona seismică Vrancea. Sunt cutremure multe şi din ce în ce mai mari. Ieri, aparatele au înregistrat un cutremur de magnitudine 3,1 pe scara Richter, dar câteva din zilele trecute ne-au băgat în sperieţi.
S-au simţit până în Capitală cutremurele de 4,9 şi 4,3 pe Richter din 29 martie, precum şi cel de magnitudine 4,6 din 26 martie. Specialiştii spun că este o activitate normală. „Activitatea din zona Vrancea este normală, nu avem motive să ne îngrijorăm. Statisticile spun că există perioade cu activitatea mai intensă şi altele cu activitate redusă. În nici unul din cazuri nu putem şti dacă urmează un cutremur catastrofal”, ne-a explicat Constantin Ionescu, directorul general al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului.
