Vrei să fii romantic? Du-ţi iubita la Paris!

Înţeleptul îşi face vara sanie, şi iarna căruţă, zice o vorbă din popor. Anul ăsta Ziua Îndrăgostiţilor pică într-o zi de marţi (n.r. statistic, lunea şi marţea sunt cele mai lipsite de pasiune zile din săptămână). Pentru a vă salva “onoarea de romantic”, Click! vă sfătuieşte să faceţi din 14 februarie o zi de neuitat în istoria cuplului. Iată cele mai romantice destinaţii din lume, aşa că faceţi repede un buget şi grăbiţi-vă. Mai sunt 9 zile!

Peste 1,8 miliarde de îndrăgostiţi din întreaga lume au votat topul celor mai romantice destinaţii din lume. De 25 de ani, aceste oraşe ale iubirii îşi menţin poziţia datorită amintirilor pe care le produc în inimile tuturor.

1. Paris, Franţa

Capitala Franţei fascinează de mai bine de 350 de ani întreaga omenire. Arcul de Triumf (cel mai mare din lume: 50 m înălţime şi 45 m lăţime) a fost ridicat în 1806 de Napoleon, Biserica Sacre-Coeur, ridicată în 1870, Turnul Eiffel, ridicat în 1889 şi Luvrul, unde este expusă întreaga istore a omenirii. Acum 100 de ani, în Iaşi şi în Bucureştiul de odinioară se spunea “ai trăit degeaba dacă n-ai văzut Parisul”. În zilele noastre continuă să aibă acelaşi efect. Statistic, o vacanţă romantică la Paris consolidează relaţia de cuplu cu până la 70% sau o destramă. Pentru că la Paris, “totul e pe faţă”.

2. Praga, Cehia

Învolburata Vltava aţâţă simţurile şi face din acest oraş vechi de peste 1000 de ani un adevărat loc de pelerinaj pentru amorezi. Centrul Vechi cu Palatul Rococo Kinsky, Biserica Tyn, Ceasul astronomic din centru, Castelul praghez şi nenumăratele berării şi cluburi boem-decadente te îmbie şi îţi desfată simţurile. Sărută-ţi iubita pe podul lui Carol, cel mai vechi din oraş, şi acel sărut va rămâne de neuitat. Aerul Castelului Vişegrad, datând din secolul al X-lea, şi Casa care dansează, construită de arhitecţii Vlado Milunic şi Frank Gehry în 1996, vă vor face să reveniţi.

3. Veneţia, Italia

Când ajungeţi aici, vă întoarceţi în timp cu peste 500 de ani. Canalele răsună de clipocitul de vâsle şi de melodii vesele care vă îmbie la păcat. Localnici cu măşti pe chip vă taie calea în drum spre Galeria dell’Accademia, spre piaţa şi biserica San Marco. Strada principală e de fapt Marele Canal, lung de 3,8 km, cu 30-90 metri lăţime şi adâncime de 5 metri. Aici puteţi vizita Chiesa dei Frari, Chiesa dei Santi Giovanni e Paolo şi, evident Palatul Ducal. În februarie, oraşul pare închiriat pentru voi, pentru că vara este efectiv inundat de turişti. Profitaţi şi nu veţi regreta!

4. Budapesta, Ungaria

E aproape de noi (puteţi ajunge cu maşina) şi este genul de capitală europeană care îmbină în mod plăcut modernul cu istoria. Puteţi vizita Palatul Regal, biserica Matyas, Clădirea Parlamentului şi să vă relaxaţi într-una din multele clinici de balneoterapie. După ce luaţi prânzul puteţi merge la Muzeul Kiscelli, apoi la piscină şi la final într-o promenadă pe malul Dunării. Poate ajungeţi şi la Podul cu Lanţuri (1840-1849) care a fost la vremea lui cea mai vestită creaţie arhitecturală din Europa. O croazieră pe fluviu nu este foarte scumpă şi dacă vreţi să vă răsfăţaţi, puteţi lua cina pe vaporaş. Dar asta costă un picuţ cam mult, însă merită cu prisosinţă.

5. Viena, Austria

Este capitala valsului, a concertului de Anul Nou şi a celor mai gustoase produse de patiserie din lume. Nu vă aşteptaţi la chilipiruri pentru că aici calitatea costă. Însă atunci când iubeşti, ai toată lumea la picioare şi nici o cheltuială nu-i prea mare. La Wienner Rathaus găsiţi cei mai buni cârnăciori din lume, puteţi vizita celebra Şcoală Spaniolă de Călărie, strada Graben (n.r. şanţ) şi evident Catedrala Sfântului Ştefan. Puteţi respira apoi aer curat în Burggarten şi să vă plimbaţi acolo unde se plimba împăratul Franz Joseph, adică pe Ringstrasse. Nu rataţi Castelul Schonbrunn!

Flash news

• Ce legătură are Valentine’s Day cu iubirea? Statistic, 14 februarie este ziua în care se rostesc cele mai multe complimente, se fac cele mai multe daruri şi se exprimă cel mai lejer sentimentele.
• Cine a fost Sf. Valentin? În secolul III d.H., împăratul Claudius II a interzis căsătoriile pentru că bărbaţii însuraţi nu erau buni soldaţi. Preotul Valentin care slujea în Roma a început să căsătorească soldaţi în secret. A fost condamnat la moarte. În memoria lui, Papa Gelasius I a stabilit în anul 496 să fie pomenit la 14 februarie, ziua execuţiei lui. 
• De unde a apărut Cupidon? Toate cadourile care se fac de Ziua Îndrăgostiţilor conţin fie o săgeată, fie un înger durduliu cu arcul. Este Cupidon, fiul zeiţei Venus şi al lui Marte. Simbolic, imaginea zeului a fost asimilată iubirii şi în creştinism, însă fără conotaţii religioase, ci doar profane, în timpul Renaşterii.
• Când a devenit comercială? Primele felicitări şi scrisorele parfumate cu mesaje de amor au fost publicate în 1913, de editura Hallmark, în oraşul Kansas, din SUA. La finele secolului XVIII, în Anglia îndrăgostiţii îşi dădeau timizi fundiţe, dulciuri şi flori în această zi.
• De ce a prins la public? În secolul XX, reclama la produsele Hallmark “Nu o iubeşti destul dacă nu i-o spui într-o felicitare de Valentine’s Day” a avut un impact social imens în rândul tinerilor. Practic ajunsese să condiţioneze înfiinţarea tinerelor familii şi să fie “testul suprem al iubirii în cuplu“. 
• Câte flori se dau anual? La nivel mondial, în 2015 au fost dăruite peste 2,9 miliarde de flori, dintre care 1,3 au fost trandafiri. În 2016, peste 800 de milioane de orhidee, lalele şi crini au intrat în buchetele îndrăgostiţilor. 
• Ce se mănâncă? Ziua Îndrăgostiţilor e o invitaţie pentru cinele romantice. Iar la cina romantică trebuie să fie pe masă scoici, ciocolată, vin roşu şi somon. 
• Ce e cea mai romantică băutură? Cocteilurile cu rom alb şi rodie (fructul pasiunii) sunt cele mai consumate în această zi de mai bine de 30 de ani, în întreaga lume. La pachet intră şi vinul roşu şi şampania.
• Când a apărut în România? Înainte de 1989, Ziua Îndrăgostiţilor nu exista. Influenţele culturii populare de import şi filmele americane au făcut ca în 1992 să apară pe piaţă primele produse cu tematica acestei zile (cf. “Adevărul” şi “Evenimentul Zilei”) şi doi ani mai târziu au început primele petreceri tematice în cluburi (cf. sursa citată).