Băgăm banii în adăpostul de sub bloc de frica unei catastrofe
Cutremurele i-au băgat în sperieţi pe români, iar războiul bate la uşă. Mai mulţi bucureşteni şi-au adus aminte că au la subsolul blocului adăposturi construite special, de pe vremea lui nea Nicu. Au strâns bani şi s-au apucat de renovarea refugiilor care ar putea să le salveze viaţa în cazul unui dezastru.
Adăposturile datează din anii ‘70 şi majoritatea arată deplorabil. Doar cei în vârstă au habar despre ele. La patru blocuri găsim un refugiu, spun specialiştii militari. Ele au fost construite pentru războaie, cutremure sau calamităţi naturale. Sunt prevăzute cu uşi metalice, planşeul are 30 cm de beton armat, iar pereţii 40 cm grosime.
Catacombele sunt dotate cu grupuri sanitare şi sistem de ventilaţie. Asta în teorie! Pentru că, în practică, multe s-au transformat în boxe pentru depozitat murături şi cauciucuri de iarnă sau, şi mai rău, în adăposturi pentru şobolani.
«Multe adăposturi sunt inundate»
“Multe dintre adăposturi sunt, în prezent, inundate sau ocupate de locatari. Ele au fost dotate cu instalaţii de ventilaţie, care pot fi acţionate manual sau electric, pentru asigurarea aerului în incintă. Accesul se face printr-o uşă-tampon metalică, care să reziste în cazul unei explozii puternice. În cazul în care s-ar bloca uşa de acces, adăposturile sunt prevăzute cu ieşiri de salvare”, ne-a declarat Gheorghe Niculescu, reprezentantul ISU Bucureşti. Oamenii au trecut singuri la treabă, fără să mai aştepte ajutorul autorităţilor. „Sperăm să nu avem niciodată nevoie de adăpostul de protecţie, însă, în cazul unui cutremur puternic sau în cazul unui război, ştim că avem unde să ne ascundem, avem tot ce ne trebuie, este curat, când a fost nevoie am plătit să ne asigurăm toate condiţiile, avem grupuri sanitare, apă potabilă, băncuţe, ventilaţie, saci de dormit”, ne povesteşte Ana Mioara Bucureşcia, o locatară din zona Dorobanţi.
La fel spune şi vecina ei Mariana Lişcă: „Mă ocup împreună cu soţul meu de un adăpost antiaerian pe care l-am curăţat, l-am amenajat la standarde foarte bune, sper să nu avem nevoie vreodată sa-l utilizăm”. La un alt bloc din cartierul Militari, locatarii au reuşit cu greu să-i înlăture pe vecinii care foloseau buncărul pe post de boxe.
„Noi locatarii am muncit la acest adăpost, l-am curăţat, am văruit. Pe vremuri a fost inundat, am scos apa, am lăsat să se usuce. WC-urile din păcate nu sunt utilizabile. Avem două ieşiri de avarie, însă am avea nevoie de ajutorul primăriei pentru instalaţia de ventilaţie. Nu se ştie niciodată când va fi nevoie de adăpost, ruşii sunt aici aproape”, ne-a declarat Gheorghe Marinescu, administrator.
65 de seisme, în 2015, în Vrancea
În zona seismică cea mai activă din ţara noastră, care cuprinde judeţele Vrancea, Buzău şi Covasna, se înregistrează circa 25 de cutremure în fiecare lună, spun specialiştii. Sorin Oprescu, primarul Capitalei, spune că cel mai mare oraş din ţară este pe locul 10 de risc seismic, la nivel mondial, deci unul dintre cele mai nesigure oraşe din acest punct de vedere. Anul acesta, până ieri au fost 65, din care cinci au avut magnitudine peste 4, ceea ce se întâmplă mai rar. În 24 ianuarie şi 16 martie, aparatele au înregistrat seisme de 4,6 pe scara Richter, cele mai mari din acest an. Românii sunt îngrojoraţi, mai ales după ce în 22 noiembrie 2014 ne-a zgâlţâit bine un cutremur de 5,7 pe Richter.
Este război la 900 km de graniţă
La 900 km de graniţă e război sângeros. Ieri dimineaţă, în estul Ucrainei, la Donetsk, au bubuit tiruri intense de artilerie, în ciuda acordului de încetare a focului, intrat în vigoare în 15 februarie, informează HotNews. Circa 5.700 de persoane au murit şi cel puţin 1,25 de milioane şi-au părăsit locuinţele de la începutul conflictului, în 2014.
