Cutremure care au înfricoşat România
Dintotdeauna România a fost zguduită de cutremure puternice, aflându-se la intersecţia a trei plăci tectonice. Seismele mari au lăsat urme adânci în sufletul şi amintirile românilor. Click! vă prezintă cele mai înfricoşătoare cutremure care s-au produs, de-a lungul vremii, în România.
29 august 1471. Este cel mai vechi dintre cutremurele cu dată certă. A avut o magnitudine estimată de 7,5 pe Richter şi s-a produs la o adâncime de 110 km, în Vrancea. A fost simţit în Moldova, Crimeea, Transilvania şi Ţara Românească.
24 decembrie 1605. Seism cu magnitudinea estimată de 7,1 pe Richter, produs la 150 km adâncime, în Vrancea. A zguduit tot Ardealul, având loc la ora 17.00. La Biserica Neagră din Braşov s-a prăbuşit o parte a bolţii.
19 august 1681. Cutremur de 7,1 pe Richter, produs la 150 km adâncime, în Vrancea. A fost simţit în Transilvania. La Braşov, clopotele bisericilor au bătut singure.
12 iunie 1701. Seism de 7,1 pe Richter, produs la 150 km adâncime, în Vrancea. A fost resimţit în Transilvania, Ţara Românească şi Moldova, până în Polonia.
6 11 iunie 1738. Cutremur de 7,7 pe Richter, produs la o adâncime de 130 km, în Vrancea. A avut loc în jurul prânzului, făcându-se resimţit în toată ţara până înspre Balcani. A avut efecte majore in special în Bucureşti, Iaşi, Focşani, Buzău şi Sfântu Gheorghe.
6 aprilie 1790. Seism de 7,1 pe Richter, produs la adâncimea de 150 km, în Vrancea. Cutremurul s-a simţit în Bucureşti, Craiova, Chişinău şi în Ucraina.
26 octombrie 1802. „Cutremurul cel Mare” a fost numit seismul de 7,9 pe Richter, care s-a produs la 150 km adâncime, în Vrancea, la ora 12.55. A fost resimţit de la Moscova şi Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) şi Insula Itaka. Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaţilor. Dionisie Ecleziarhul, călugăr, scria: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti”.
26 noiembrie 1829. Seismul a avut 7,3 pe Richter şi s-a produs la 150 km adâncime, în Vrancea. S-a simţit de la Cluj-Napoca şi Bucureşti până la Kiev, Cernăuţi şi Ekaterinoslov.
Citește și:
Sfaturi utile înainte, în timpul şi după seism
Geometria ți-ar putea salva viața în caz de cutremur
23 ianuarie 1838. Seismul a avut 7,5 pe Richter, s-a produs în Vrancea, la ora 20.45. În Ţara Românească a provocat prăbuşirea şi avarierea gravă a 217 biserici, cele mai multe în Râmnicu Vâlcea şi Craiova. În Bucureşti, s-au prăbuşit 36 de clădiri inclusiv Hanul lui Manuc şi Biserica Sf. Silvestru.
octombrie 1908. Cutremurul a avut magnitudine de 7,1 pe Richter şi s-a produs la o adâncime de 125 km, în Vrancea. A avariat case vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.
10 noiembrie 1940. Cutremurul de 7,7 pe Richter s-a produs la 150 km adâncime, în Vrancea, la ora 3.39. A fost cel mai puternic (ca energie eliberată) din secolul XX şi a avut efecte devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia. Circa o mie de oameni au murit, iar 4.000 au fost răniţi.
4 martie 1977. Seismul a avut magnitudinea de 7,4 pe Richter şi s-a produs la 94 km adâncime, în Vrancea, la ora 21.21. A fost resimţit puternic în toată ţara, dar mai violent în Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei, dar şi în Serbia, Bulgaria şi Ungaria. A fost cel mai distructiv cutremur din România. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 11.321 au fost rănite. Cutremurul a doborât sau avariat grav 32.897 de locuinţe.
31 august 1986. Cutremur de 7,1 pe Richter, produs la 131 km adâncime, în Vrancea, la ora 00.28. A fost puternic, însă energia eliberată a fost de cel puţin trei ori mai mică decât cea a cutremurului din 1977.
