Panică! Vom avea nămeţi mai mari decât aceştia?

Panica a cuprins întrega ţară. Avem o iarnă grea, cu multe fenomene extreme. Ieri, ministrul Traian Igaş a aruncat bomba care a băgat frica în români: „Da, s-a anticipat că vor fi nămeţi mai mari ca în 1954!"

Meteorologii au anunţat cod portocaliu pentru ger şi cod galben pentru ninsori şi polei, în acest weekend. Afirmaţia ministrului Igaş s-a răspândit cu rapiditate. Imediat s-a instalat panica, iar oamenii au început să se îndemne să plece acasă mai devreme, să facă provizii pentru o perioadă mai lungă.

Ministrul de interne a întărit teama oamenilor când a anunţat că a fost convocat Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, pentru măsuri excepţionale în următoarele zile.

În dimineaţa zilei de 3 februarie 1954, bucureştenii s-au trezit cu geamurile acoperite de troiene

Ministrul transporturilor, Anca Boagiu, a explicat de ce sunt necesare măsuri imediate, chiar înainte de a începe urgia. Ea a spus că au fost curăţate drumurile naţionale şi Autostrada Soarelui, preventiv, înainte să ningă din nou, pentru că nu mai vrea să vadă oameni înzăpeziţi, ca săptămâna trecută.

Capitala a fost blocată. Militarii au folosit sănii trase de cai pentru distribuţia alimentelor

Indiferent ce spun oficialii, ne temem să nu trăim o iarnă extrem de grea. Poate că s-ar putea repeta urgia din februarie 1954. Click! a aflat din gura unui specialist renumit cum a fost, cu adevărat, în iarna 1954. Meteorologul Dumitru Baltă era copil şi locuia la bunicii săi, într-un sat din Călăraşi.

În multe zone nămeţii depăşeau un metru înălţime

„Casa bunicului meu era la marginea satului, exact în bătaia crivăţului. Când au văzut că începe să ningă cu fulgi mari şi rari, ţăranii au înţeles că urmează să ningă mult. Au adus în casă lemne, scara, lopeţi şi animale, pregătiţi pentru ce poate fi mai rău. Aşa a făcut şi bunicul meu. Când viscolul s-a mai domolit, a urcat cu scara în pod, iar de acolo pe acoperiş. A fost nevoie să îşi facă drum cu lopata până a ieşit afară. Atunci a văzut grozăvia: zăpada acoperea în întregime casele, chiar şi un metru peste coama acoperişului. Circa cinci metri. A început să sape tunel din exterior către casă, iar vecinii lui au făcut la fel. Practic, se circula peste case", ne-a povestit Dumitru Baltă, martor al unei ierni ce a intrat în istorie.

Pe stradă, tramvaiele  au rămas înţepenite zile întregi

El spune că, în februarie 1954, au fost patru viscole teribile. Au ţinut câte două-trei zile fiecare. În Bucureşti, vântul a suflat cu 126 km/h, iar în Bărăgan cu 130 km/h. Cel mai mare strat de zăpadă a fost în sudul ţării, 173 cm în judeţul Călăraşi, iar vântul extrem de puternic a troienit zăpada care a avut 2-5 metri înălţime.

Zvonul că va fi cod roşu i-a isterizat pe români

De joi seara, un zvon tot mai insistent a început să circule pe Internet. Autorităţile locale au fost informate să se pregătească de codul roşu, care anunţă fenomene meteorologice extrem de periculoase.

Astfel de avertizări au fost trimise primăriilor, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi drumarilor. Urmarea? Ieri, în mai multe firme din Bucureşti, angajaţii care nu locuiesc în Capitală au fost sfătuiţi să plece acasă pentru că există riscul să se închidă drumurile.

Magazinele au fost luate cu asalt de cei care doreau să-şi facă provizii pentru zilele ce urmează.

Ieri, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, nu a exclus posibilitatea instituirii codului roşu. Specialistul a afirmat că ANM va anunţa cod roşu numai dacă vremea va fi foarte rea, iar acest lucru se va întâmpla cu 4-5 ore înainte.

Dar cele mai periculoase fenomene meteo care vor avea loc în weekend vor fi ploile căzute la temperaturi scăzute. "Va ninge 20-30 de centimetri, asta vedem acum. Nimic spectaculos. Sigur, depinde şi cum este viscolită această zăpadă, depinde de mai multe chestiuni, dar concluzia este că în prezent nu este cazul să intrăm în panică", a declarat Sandu.

Directorul ANM a mai spus că marele pericol este să înceapă să plouă. "Ştiţi ce înseamnă să plouă la minus 10 grade Celsius? Atunci am putea avea probleme mari, pentru că va fi polei şi am putea fi, practic, blocaţi din punctul de vedere al transportului rutier. Acesta este, după mine, momentul-cheie", a mai spus Ion Sandu.

Click!spune

În 1954 a fost una dintre cele mai grele ierni, rămânând în istorie sub denumirea de «Marele Viscol». Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în acele zile s-a înregistrat cel mai puternic viscol din secolul XX, vântul atingând o viteză record în Capitală: 126 km/h.

Un alt record consemnat la 3 februarie 1954: cantitatea maximă de zăpadă depusă a fost de 115,9 l/mp în 24 de ore, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor s-a înregistrat la Călăraşi: 173 cm. În unele părţi însă, troienele au atins şi 5 metri.

Flash Iarnă

 Prognoză. Cod portocaliu de ger, valabil până azi, pentru Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania, Maramureş şi Dobrogea, unde temperaturile minime vor fi, în general, între -27 şi -17˚C.

Meteorologii au emis cod galben, valabil pentru Crişana şi Banat, unde noaptea temperatura va coborî sub -10 grade şi un alt cod galben valabil de azi până duminică seara, când ninsorile vor cuprinde treptat toate regiunile, începând din sud-vest.

Local, stratul de zăpadă va depăşi 20 cm, iar vântul va avea la rafale viteze de peste 60 de km/h, viscolind zăpada. De sâmbătă dimineaţă, local în regiunile sudice şi centrale precipitaţiile vor fi şi sub formă de ploaie sau lapoviţă şi frecvent se va depune polei.

Minus 31 de grade la Rădăuţi. Cea mai scăzută temperatură din noaptea de miercuri spre joi s-a înregistrat la Rădăuţi, în judeţul Suceava, unde au fost minus 31 de grade Celsius, în timp ce în municipiul Suceava temperatura a fost de minus 27 de grade.

Restricţii. La Buzău, unde ieri ningea abundent, autorităţile au instituit restricţii pentru maşinile mai mari de 3,5 tone pe DN 22 Râmnicu Sărat - Brăila şi pe DN 2 C Buzău - Pogoanele - Padina, pe DN2, între Urziceni şi Buzău, şi pe DN2C, pe tronsonul Slobozia - Amara - Tovărăşia şi Buzău, pentru autovehiculele care depăşesc 7,5 tone, precum şi pe DN5 Bucureşti - Giurgiu. Situaţia se va schimba de la o oră la alta, de aceea sunteţi sfătuiţi să sunaţi la 021.9360 pentru a afla cum se circulă pe drumurile naţionale şi judeţene. Ieri, au fost oprite şi mai multe trenuri. Sunaţi la 021.9521, ca să aflaţi mersul trenurilor.

 Şcoli închise. Cursurile au fost suspendate joi în 180 de unităţi de învăţământ din 16 judeţe, în şase judeţe fiind înregistrate probleme mai mari, printre care Alba, Botoşani şi Constanţa.

 22 de decese. Numărul persoanelor care au murit din pricina gerului a ajuns la 22. În ultimele 24 de ore, 363 de oameni fără adăpost au fost adunaţi de pe stradă şi duşi în adăposturi, iar 73 au fost internaţi.