Fotbaliada: Ibra şi Zlata gheata
Am o simpatie deosebită faţă de el. Nu pentru că se remarcă acum pe scăderea lui Messi, inclusiv a Barcelonei, determinate de accidentările argentinianului şi, mai ales, de strategia păguboasă a antrenorului Tata Martino.
Care în loc de tiki-taka a pus kaka... Apoi, măcar în contextul hispanic, eu unul nu-l prea simpatizez pe Ronaldo. A împrumutat o infatuare greţosă de la maestrul său Mourinho. Noncomunicativ. Constipat. Ba, recenta ieşire cu eliminare din meciul cu Athletic Bilbao, mi l-a umanizat. La acest capitol, concurentul, oponentul, Messi, e fabulos. Îţi vine să-i iei nasu-ntre degete. E copilul-ghiduş. Care - am mai spus-o pe când îl vedeam jucând în Europa şi despre Ronaldinho - nu joacă. SE joacă. La Messi, ca şi la dinţosul brazilian, se stră-vede bucuria jocului. Greu de mimat. Fără încrâncenare. Ură. Parvenitism. Nici măcar ambiţie. O gratuitate celestă. Divină. Joc în stare pură. Degeaba. Uite-aşa! Jocul primează. Stirpe nobilă, Ilie Năstase, Răducanu, Nicky Dumitriu. Ludicii sportului...
Sunt cu Zlatan: Îl simt ca un familiar. "Sârbul" nostru... Care de fapt e suedez. Care de fapt e Zlatan. Aurel. Care de fapt, e Ibrahim... ovici. Musulman. Constănţean... Cu atât mai mult mi-e drag „balcanicul" Ibra. Care, pe lângă spontaneitatea constatată, are o estetică perfectă a jocului. Ibra nu e numai jucător. E artist. Plastic. Pictează cu balonul. Golurile lui sunt capodopere: Nu doar puncte statistice pe o tabelă. Şi, tocmai de aceea, e de regretat că nici măcar nu a fost în cărţile mari de la "Gheata de aur... "zlata" gheata. Nu e, şi gata! Deşi, anul acesta mă aşteptam ca presa franceză, naţionalistă cum o ştiu, să-l scoată pe Ribery... al ei. Asta e. Interesele multinaţionale nasc politci globale. Media azi s-a desnaţionalizat. S-a mondializat. Primează interesele globale, monşer... La ei. La noi mahalaua e tot aia.
Dar, să le ia globaliştii pe toate... eu rămân cu Zlatan. Care parcă a re-născut la PSG. Deşi suedezii îl divinizează. Au inventat verbul "a zlatani". Cartea cu biografia lui - "Eu, Zlatan" - e bestesller. 500 de mii de exemplare vândute. Suedezii. Ştiu să preţuiască. În aur. Să „zlatanuiască"... Să-şi atribuie şi ce nu prea e al lor... ce spuneam suedezii... popor, monşer nu zloată.
