Tradiții norocoase la praznicul Cuviosului Dimitrie cel Nou
Şi anul acesta, cinstitele moaşte ale Cuviosului Dimitrie cel Nou, păstrate în Catedrala Patriarhală, au fost acoperite cu veşminte noi, luminoase și brodate cu chipul sfântului din icoană. În acest an, pelerinii care urcă cu miile Dealul Patriarhiei din Capitală se vor închina la raclele cu moaștele Sfântului Arhidiacon Ștefan, sosite din Grecia, ale Cuviosului Dimitrie cel Nou și ale Sfinților Constantin și Elena, așezate în baldachinul amenajat lângă Catedrala Patriarhală.
Cuviosul Dimitrie cel Nou este cinstit ca al doilea hram al Patriarhiei Române.
Se împlinesc dorințele când ne rugăm la moaștele unui cuvios și ale unui mucenic
Prin tradiție, cele mai arzătoare dorințe se împlinesc atunci când credincioșii se roagă la racla cu moaștele unui sfânt, unui cuvios și ale unui mucenic.
O icoană a Cuviosului Dimitrie cel Nou în casa fiecărui creștin
În tradiţia populară, românii îl sărbătoresc pe Sfântul Dimitrie cel Nou, un bătrânel plăcut lui Dumnezeu. El este şi patronul gospodăriilor pe care le protejează de pagubă, de furtuni şi de furia animalelor sălbatice. De aceea, în ziua praznicului este de mare folos ca fiecare credincios să aducă în căminul său o icoană a Cuviosului Dimitrie cel Nou.
Această icoană sfințită trebuie așezată la masa sărbătorească, chiar dacă în familie nu este un credincios care să poarte numele de Dumitru. Când datina este urmată, an de an, armonia, sănătatea şi sporul vor rămâne în casa respectivă.
Se impart ofrande bătrânilor din azile
În ziua acestui praznic, ofrandele cu fructe - mere, nuci, struguri şi cu miere se dăruiesc bătrânilor singuri și neajutoraţi, în special acelora care trăiesc în azile deoarece, în tradiţia populară, acești bătrâni sunt comparați cu „pusnicii”.
În ziua de prăznuire arde din nou focul viu
În ziua de prăznuire a Cuviosului, în mediul rural mai ales, în curtea gospodăriei, tinerii aprind din nou focul viu a lui Sânmedru şi-l întreţin cu vreascuri şi cu cetină de brad. Focul trebuie să ardă pe parcursul nopţii, iar cei care-l veghează îl roagă pe un bunic sau pe cel mai vârstnic din comunitatea respectivă să povestească despre minunile săvârşite de cei doi sfinţi Dimitrie. Acele întâmplări sunt transmise din moşi-strămoşi în familiile sătenilor din localităţile rurale.
Se aprind zece lumânări la mormintele celor care au murit fără lumină
Și în această zi, se continuă practicile de venerare a morţilor. Credincioşii merg la cimitir cu ofrande sfinţite la biserică şi le împart la mormântul rudelor decedate în famillia lor. De asemenea, se respectă tradiția să se aprindă câte zece lumânări la mormintele rudelor și prietenilor care au murit fără lumânare. Fiecare mormânt se împodobește cu flori de toamnă.
Să cerem ajutorul Cuviosului Dimitrie cel Nou
Cine are un mare necaz trebuie să-l mărturisească Cuviosului Dimitrie. Tradiţia spune că, mai ales în această zi, la slujba de prăznuire, ni se împlinesc dorințele pentru că Dumnezeu ne trimite darurile sale prin intermediul Cuviosului Dimitrie.
Ultimele socoteli se încheie după slujba de prăznuire
Dacă nu s-au încheiat vechile înţelegeri între stăpânii oilor şi ciobani în ziua de 26, considerată ziua socotelilor sau a soroacelor, acest lucru se poate finaliza în ziua de prăznuire a Cuviosului Dimitrie cel Nou. Totodată, și datoriile făcute în ultimele șase luni trebuie achitate măcar în această zi, dacă în ziua praznicului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir nu au fost achitate .
Ortodocșii cinstesc veșmintele care au acoperit moaștele
În ziua praznicului, în bisericile ortodoxe, creştinii cinstesc veşmintele care au acoperit sfintele moaşte ale sfinţilor. Acest ritual se respectă în România cu veşmintele Sfântului Cuvios Dimitrie, ale Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi şi ale Sfintei Mucenice Filofteea de la Curtea de Argeş. .
