A pierdut pe mâna ei, o românca a primit o depăgubire de doar 750£

Iniţial, în 2007, instanţa a respins plângerile de discriminare rasială şi de concediere nedreaptă depuse de Mihaelei Popa.

Ulterior tribunalul a acceptat cazul şi a stabilit că Mihaela Popa (31 de ani) a primit referinţe nedrepte de la PricewaterhouseCoopers (PwC) după ce, în 2006, şi-a dat demisia, din funcţia în care câştiga 41.000 de lire anual.

Decizia instanţei, de a-i acorda femeii o despăgubire de doar 750 lire sterline, a fost motivată prin faptul că deprimarea, căderea nervoasă şi toate celelalte efecte ale discriminării suferite la PwC, nu au împiedicat-o să obţină un post mai bine plătit la scurt după demisia de la PwC.

După PwC femeia a obţinut o slujbă mai bine plătită

Începându-şi cariera în 2000 la biroul PwC din Bucureşti, Popa a obţinut o bursă de studiu pentru un master în finanţe la Universitatea din Chicago. Ea a ocupat apoi pentru scurt timp funcţia de contabil la filiala din Chicago a PwC, unde spune că a fost de asemenea discriminată rasial, înainte de a se transfera la Londra, în septembrie 2004.

Femeia a demisionat în cele din urmă în noiembrie 2006, după ce a suferit câteva luni de depresie şi anxietate.

Popa a mai lucrat la UBS din decembrie 2006 până anul trecut, când a fost concediată dintr-un post unde primea 55.000 lire sterline pe an. Apoi a fost angajată la Credit Suisse, câştigând 66.000 lire sterline pe an, însă şi acolo postul ei a fost restructurat, înainte de Crăciun.

În luna iulie a acestui an, The Daily Telegraph relata că Mihaela Popa a susţinut că a fost o victimă a intimidărilor rasiale şi că nu a fost luată în considerare pentru promovare de-a lungul carierei sale la PricewaterhouseCoopers (PwC) din Londra.

Românca a spus că i s-a solicitat să facă şi muncă necalificată, aşa cum este arhivarea, în timp ce colegii săi britanici mai puţin calificaţi primeau sarcini mai provocatoare. Când a întrebat un manager de ce a primit muncă necalificată, i s-a răspuns că "era nevoie de cineva care să cureţe murdăria".

Mihaela Popa a mai susţinut că s-a simţit ca o prostituată deoarece venea din Europa de Est şi că mai mulţi colegi, printre care şi managerii de vârf, îi răspundeau la întrebări făcând aluzii sexuale.

Depresie severă şi anxietate

Unii dintre cei cu care lucra credeau chiar că era un spion comunist şi că lucra sub acoperire pentru Securitate, poliţia secretă din timpul regimului comunist.

Femeii i s-a promis de către companie că poate fi un partener în viitor, urmând să câştige cel puţin 500.000 de lire pe an plus bonusuri. Ea a mărturist că suferă de depresie severă şi anxietate şi că i-a fost ruinată cariera de contabilă.

Mihaela Popa a cerut astfel 40 de milioane de lire drept compensaţie pentru pierdea veniturilor şi pentru îmbolnăvire, despăgubirea fiind considerată cea mai mare sumă cerută vreodată într-o dispută privind discriminarea rasială.

Românca a mai spus că felul în care a fost tratată, pe perioada cât a fost angajată la firmă, între 2004 şi 2006, a devenit "treptat de nesuportat" până când a simţit că nu mai are altă opţiune decât să demisioneze.

Popa, care locuieşte în Hampstead, în nord-vestul Londrei, a lansat de asemenea o serie de alte acţiuni în instanţă, inclusiv cazuri împotriva angajatorilor ulteriori UBS şi Credit Suisse şi a unui avocat.