Autostrada care începe în câmp şi se termină lângă un râu
Primul tronson din Autostrada Transilvania (A3), una dintre cele mai scumpe din lume, va funcţiona de la 1 decembrie, între Turda şi Gilău, doar ca variantă de ocolire a Clujului.
Teoretic, România ar trebui să aibă peste 2.000 de kilometri de autostradă. Practic are mai puţin de 300, împrăştiaţi pe mici tronsoane în toată ţara.
Principalele culoare rutiere pe care ar urma să se aştearnă covoarele de asfalt sunt Oradea-Braşov-Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Albiţa (Coridorul IX).
Vezi aici GALERIE FOTO cu Autostrada Transilvania.
Din toate acestea însă doar câteva segmente sunt „în grafic", în sensul că se află în stadiile de execuţie prevăzute în proiectele lor sau sunt chiar în folosinţă.
Este cazul A2 (Autostrada Soarelui) şi al vestitei centuri de pe A1 de la Piteşti, aflate deja în exploatare, la care se adaugă şantierul de la Bucureşti-Moara Vlăsiei, Cernavodă-Constanţa, unde lucrările sunt în desfăşurare, şi tronsonul Turda-Gilău de pe Autostrada Transilvania, care va fi inaugurat marţi.
Economie pentru localnici
A3 ar trebui să facă legătura cu vestul Europei. De pildă, traseul Budapesta-Cluj-Napoca înseamnă 463 de kilometri. O călătorie „lejeră", de maximum patru ore pe autostradă.
Teoretic. Practic, un drum împărţit între cele două ore petrecute pe autostrada maghiară M3 până la Debrecen şi alte aproximativ patru pentru chinul de pe drumurile naţionale, în special după intrarea în România şi parcurgerea uneia dintre cele mai aglomerate şosele, Oradea-Cluj-Napoca.
Alternativa de pe hârtie este tocmai Autostrada Transilvania şi ar urma să scurteze cu minimum două ore distanţa între România şi vestul Europei. Când exact, nu ştie nimeni când.
Şi totuşi, toţi se laudă cu inaugurarea, marţi, a primului tronson al autostrăzii. De fapt, o simplă „insulă" de şosea civilizată în marea de drumuri naţionale chinuitoare din Ardeal.
42 de kilometri care pornesc dintr-un câmp toxic ce tocmai a fost decontaminat, lângă Turda, şi se termină la Gilău, pe marginea Someşului. Astfel, aşa cum au anunţat şi oficialii, autostrada „suspendată" va funcţiona ca o centură ocolitoare a oraşului Cluj-Napoca.
Principalii beneficiari vor fi atât şoferii aflaţi în tranzit, care vor parcurge secţiunea în maximum 30 de minute, cât şi clujenii, care vor scăpa, conform specialiştilor, de 5.000 de maşini (aproximativ 30% din traficul de tranzit).
Următorul pas ar fi finalizarea lucrărilor din judeţul Bihor, pe tronsonul de 64 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş: un viaduct impresionant la Suplacu de Barcău, al doilea ca lungime din Europa (1,8 kilometri), plus amenajarea terasamentului în zona Chiribiş.
Mai încolo, spre graniţă, aproape pustiu. Nici măcar localnicii nu ştiu cu exactitate unde va fi autostrada. Doar au auzit că va fi. Cândva.
„S-au făcut unele parcelări în Şardu, unul din satele prin care va trece autostrada. Foarte timid însă", a precizat Ovidiu Colceriu, primarul comunei Sânpaul.
