Baia Mare: Cele mai vechi pecetare din ţară
De 10 ani, Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare deţine cea mai veche colecţie de pecetare din România. Colecţia a ajuns la muzeu prin Părintele Antal din satul Breb, care, de-a lungul timpului, a adunat de la oamenii din sate pecetare.
Cumpărată cu 500 de lei
„Din cele 32 de pecetare, cea mai valoroasă datează din 1729. Acesta este şi cea mai veche piesă pe care o deţine muzeul. Preotul Antal ne-a vândut cu cinci milioane de lei, pe vremea aceea, colecţia sa", îşi aminteşte directorul adjunct al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, Janeta Ciocan.
Cel mai vechi pecetar al colecţiei a fost datat, în chirilică, la 1729 şi provine din satul Călineşti, iar muzeografii spun că este cel mai vechi pecetar cunoscut în colecţiile muzeale sau private din ţară. Pecetarul a fost făcut din lut ars. „Corpul pecetarului are o înălţime de 6,5 centimetri şi un decor foarte simplu, o cruce incizată pe trupul său şi muchiile marcate cu dinţi de lupă, iar la bază are încrustate cu litere chirilice slova «Isus Hristos Biruitorul», pecetar cu care era marcată prescura pentru naşteri, cununii şi înmormântări", explică Janeta Ciocan. Cele 32 de pecetare sunt realizate din ceramică, marmură sau lemn uşor şi au modele şi dimensiuni diferite.
Legenda pecetarelor
Potrivit legendelor, pecetarele erau păstrate cu sfinţenie în casele oamenilor, ascunse printre oale şi înfăşurate într-un voal alb sau pe grindă. Tradiţia acestora, în tot Maramureşul, spune că bucata de prescură care poartă însemnul pecetarului nu este servită de credincioşi, ci doar de preoţi, care aşează această bucată în altar.
