Becali dă un milion € unei biserici din Bruxelles

Gigi Becali nu se dezminte. Deşi a afirmat în nenumărate rânduri că pe timpul crizei va reduce cheltuielile, finanţatorul din Ghencea face excepţie de la regulă când vine vorba de biserici.

Ultimul lăcaş de cult pe care latifundiarul îşi doreşte să-l ajute se află tocmai la Bruxelles. Becali a observat Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae" în timpul unei vizite la Parlamentul European, iar preoţii care oficiază slujbele acolo i-au relatat întreaga poveste a edificiului sfânt.

Aflat într-o stare avansată de degradare, fostul lăcaş de cult în stil gotic care a aparţinut Ordinului Călugărilor Franciscani, a fost ridicat, la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Biserica, părăsită şi neîngrijită 20 de ani, a fost scoasă la vânzare în 2005. Printre ofertanţi s-au numărat Biserica Ortodoxă Română şi un concern internaţional, care dorea să o demoleze şi să construiască în acel loc un supermarket.

Aceasta este Biserica Ortodoxă “Sfântul Nicolae” de care se îngrijeşte finanţatorul Stelei

Până la urmă, statul român a plătit aproape un milion de euro pentru edificiu, care a fost transformat imediat în catedrală ordodoxă. Până la deschiderea acestei biserici, românii din Bruxelles aveau la dispoziţie doar o micuţă capelă în incinta Catedralei „St. Catherine".

Din păcate, nu s-au mai găsit bani pentru alte renovări, aşa că părintele Patriciu Vlaicu a apelat la Gigi Becali.

„Voi dona 300.000 de euro pentru refacerea acoperişului bisericii, care stă să cadă şi este spart în unele locuri.Le voi mai da încă 700.000 de euro şi pentru alte modernizări, printre care şi pictarea integrală a interiorului, ca în toate bisericile ortodoxe. Deja oamenii au încasat primii bani, vreo 12.000 de euro", ne-a declarat finanţatorul roş-albaştrilor.

Gigi se bate pentru drepturile călugărilor de la Muntele Athos

Gigi Becali s-a implicat în probleme religioase chiar şi în timpul şedinţelor plenare de la Parlamentul European.

„Călugării români de pe Muntele Athos sunt supuşi unei discriminări inacceptabile din partea statului grec de mai bine de trei sferturi de secol. Atunci când statutul Muntelui Athos a fost introdus în Constituţia Elenă, în 1926, niciunul din schiturile româneşti nu a primit rangul de mănăstire. Precizez însă că voievozii şi domnitorii noştri au contribuit la bunăstarea tuturor mănăstirilor din Athos, aşa că ortodoxia românească are dreptul la această reparaţie istorică", a afirmat recent Becali.