Drama bolnavilor din România: „Cerşesc ca să nu mor de tuberculoză!"
Criza şi lipsa tot mai acută a banilor a generat o nouă specie de cerşetori. Aceştia sunt, de regulă, oameni cu venituri minime (de 350 lei pe lună, conform legii) trecuţi de 55 de ani, bolnavi. Un astfel de caz am întâlnit în zona Pieţei Concordia. Vasile Petrea, de 58 de ani, cu o reţetă în mână solicita săprijinul concetăţenilor.
"Am nevoie de 26 de lei pentru medicamete. Sunt bolnav de TBC. Medicametele de bază pentru boala pe care o am sunt compensate. Dar mai am nevoie şi de altele, nu pentru plămâni şi cu toată compensarea tot mai am nevoie de 260 de lei. Aşa am ajuns să cerşesc pentru că altfel nu am de unde să fac rost de bani. Cerşesc ca să nu mor de tuberculoză", ne-a povestit Vasile Petrea.O viaţă irosită
În general, cerşetorii fug atunci când văd o cameră aţintită asupra lor. În situaţia de faţă însă, omul era bucuros că-l întreabă cineva ceva.
„Am un buletin provizoriu, pentru că de fapt nu locuiesc nicăieri. Am stat cu chirie pe strada Hepites la numărul 2. Casa însă a fost revendicată şi ulterior cumpărată. Aşa am rămas pe drumuri. În anul 1994 am rămas văduv, copiii s-au rispit care-ncotro. De şase ani stau pe la cine mă primeşte. Am dormit chiar şi-n tomberoane de gunoi. Umblu zile întregi nespălat, pentru că nu am unde să mă duc", ne-a declarat omul.
„Când ajung în spital, deoarece fiind bolnav de TBC sunt periodic internat, am şi eu ocazia să mă simt iarăşi om, să mă spăl, să mănânc omeneşte", ne-a spus bărbatul de 58 de ani.
Are doar venitul minim pe economie pentru că în vâltoarea tinereţii nu a ţinut cont că va veni o zi în care va trebui să tragă linie. A muncit cu ziua în agricultură, la sectoarele zootehnice sau la irigaţii.
„Se câştiga foarte bine. Mai duceai acasă o bucată de carne. Iar de la irigaţii, dacă erai bun ţineai două aripi şi luam într-o lună cât lua un muncitor în combinat pe patru luni muncite. Ce alceva puteam să fac dacă nu am avut nicio calificare", ne-a mai spus omul.
Bărbatul nu cere, ci doar prezintă reţeta şi buletinul. „I-am dat un leu să fie acolo, de la mine un pic, de la alţii mai mult, lasă că nu mă îmbogăţesc dar nici nu sărăcesc", ne-a decarat un bătrân care a spus că are 74 de ani şi care l-a omenit pe bărbatul care implora mila trecătorilor fără însă a rosti vreun cuvânt.
