EXCLUSIV! Ion Dichiseanu: «Sara Montiel a vrut un copil cu mine, dar n-a putut rămâne gravidă»
Are 77 de ani, este divorţat de trei, dar îl poate concura lejer pe Alain Delon, la capitolul frumuseţi care i-au căzut la aşternut. Dintre toate iubitele din trecut ale lui Ion Dichiseanu, doar una singură are privilegiul de a sta în albumul cu amintiri, superba şi inegalabila artistă Sarita Montiel.
Sarita Montiel a fost, după cum aţi susţinut adesea, marea dumneavoastră dragoste. Totuşi, nu aţi rămas împreună....
Pe Sarita Montiel o chema Antonia Fernandez, şi eu puteam să mă numesc Gheorghe Saregardul şi să-mi pun Dichiseanu.
Sarita a vrut chiar să aibă un copil cu mine, dar nu a fost să fie, ea nu a putut rămâne însărcinată. Voi, doamnele, aveţi nişte trompe... şi ea nu a putut face copii.
1960. În urmă cu 51 de ani, Sarita Montiel era una dintre cele mai frumoase femei din lume (Foto: AFP)
Eu cred în destin. Înainte de a mă însura, ea a fost amorul meu cel mai mare, de la ea am învăţat multe lucruri.
Am fost împreună trei luni cât a venit în ţară ca să se prindă copilul. Chiar s-au alarmat cei de acolo că nu se mai întoarce în ţară.
2002. Artista şi-a păstrat farmecul, în ciuda vârstei (Foto: Reuters)
Am revăzut-o după un timp la "Surprize, Surprize". Nu am putut fi împreună din cauza distanţei, dar şi din cauza regimului din ţară, nu puteai să vii sau să pleci când vrei.
Simona, fosta soţie, nu era geloasă pe femeia pe care aţi divinizat-o?
Sarita a cunoscut-o şi pe Simona, şi pe Ioana, a venit chiar şi la mine acasă.
Simona nu era geloasă, ştia că eu când am pus punct unei relaţii, înseamna că e definitiv.
Şi acum aveţi pe perete o fotografie cu Sarita, semn că nu aţi uitat-o.
Am şi acum o poză cu ea, pe perete în bar. Este singura fotografie care a mai rămas în bar, cele cu Simona le-am scos.
Şi când eram însurat cu Simona i-am zis că poate să facă orice, dar să nu se atingă de poza cu Sarita.
Relaţia mea cu Simona s-a terminat acum trei ani.
De iubit, aţi iubit mult...
Aşa este, dar i-am iubit şi pe cei care nu meritau şi m-au dezamăgit.
Dar eu am continuat să iubesc... Născut, nu făcut! Cu acest suflet m-am născut.
Vă amintiţi prima dragoste din copilărie?
Da, îmi amintesc şi o fac cu mare plăcere. Ea era elevă la Liceul Lazăr, o chema Tanţa Creţu.
Locuia la Piaţa Domenii. Aveam 15-16 ani, eram elev la "Dimitrie Cantemir".
Am cunoscut-o într-un grup, am ajutat-o să treacă strada, am ţinut-o de mână, am fost la o prăjitură, aşa era atunci.
Ne-am mai întâlnit o dată, de două ori, am rugat-o să facă o poză cu mine, am pupat-o pe obraz.
Nu ştiu ce s-a întâmplat, nu am reuşit să mai dau de ea. Treceam prin faţa blocului să văd dacă e lumină la ea.
Anii au trecut, am terminat actoria, n-am mai ştiut nimic de ea, nici ea de mine, iar când mi-am făcut debutul în carieră, după primul meu spectacol, "Antonio", eram epuizat, obosit, şi am coborât de pe scenă, printre alte admiratoare, şi o doamnă, cu un domn alături, m-a luat de mână, s-a uitat fix în ochii mei şi m-a întrebat: "Ştii cine sunt? Dragul meu, eu sunt Tanţa Creţu".
V-aţi îndrăgostit de vreo actriţă româncă?
Prima mea dragoste adevarată a fost Irina Gărdescu (foto stânga), a jucat în filme, e cunoscută.
Nu ştiu câţi ani aveam, 26-27 de ani, eram deja actor. Am fost împreună un an şi ceva.
Mai credeţi în iubire?
E un sentiment foarte frumos. Sigur că mai cred în dragoste şi sigur că voi putea iubi şi altă femeie.
Sunt "forever young" (mereu tânăr - n.r.). Cum spunea bunicul meu, îmi păstrez copilăria.
Ştiu că vă doriţi un nepoţel...
Da, îmi doresc foarte mult, dar încă nu am primit nici o veste de la fata mea. Când o vrea Dumnezeu.
Fie ce-o fi, băiat să fie. Mi-aş dori băiat ca să am şi eu cu cine să mă înţeleg, să mă joc cu el, aşa cum mă jucam şi cu Ioana cât era mică.
Ioana e sufletul meu, realizarea vieţii mele. "Mon petit bijoux" îi spuneam când era mică.
Când aţi suferit cel mai mult?
Îmi amintesc o clipă dureroasă, în urmă cu şase luni, a murit sora mea, Eugenia, cea care m-a crescut.
Ţin minte că eram mic şi dacă primeam bomboane, o aşteptam acasă să îi dau şi ei.
Când deschideam mâna, bomboana era topită şi îmi curgea până la coate. Sora mea a locuit cu mine în casă.
Mama mea a murit când au aveam 12-13 ani, iar tatăl meu a murit când terminasem liceul, aveam vreo 17-18 ani.
Ştiu că aţi trecut prin momente grele, cum vă simţiţi acum?
Sunt fericit! Dumnezeu mi-a dat zile frumoase, sunt întreg la minte, joc în spectacole şi filme, oamenii mă iubesc, îmi cer autografe.
Ce poate fi mai frumos decât să dai autografe pe buletine sau pe certificate de cununie? Şi am şi un copil minunat. Chiar sunt fericit!
Cum vă caracterizaţi?
Un om obişnuit, un naiv, din păcate. Naivitatea care, după atâta experienţă de viaţă, a rămas la fel.
Ce defecte aveţi?
Altcineva ar trebui să mi le spună. Cred că cel mai mare defect al meu este că am încredere prea mare în oameni.
Am fost dezamăgit de multe ori de aşa-zişii prieteni, dar tot nu m-am învăţat minte.
Cum vă petreceţi timpul liber?
În afară de teatru, film şi muzică, cu care am cochetat toată viaţa, îmi place să mă uit la televizor, îmi place foarte mult fotbalul şi tenisul.
La tenis am dat-o şi pe Ioana, dar nu i-a plăcut. Eu am învăţat-o să înoate şi să şofeze. Eu i-am pus volanul în mână şi mă mândresc cu acest lucru.
La ce proiecte lucraţi acum?
N-am avut vacanţă toată vara, m-am ocupat cu treburi casnice, am alergat după mobilă. Îmi renovez casa. Impropriu spus renovare, mai bine redecorare.
Am comandat o canapea, o să vină abia în noiembrie. Am comandat-o în China şi este din piele de vacă.
Apoi, am filmat cu Nicolaescu pentru Poker 2, în Poker 1 nu am jucat. Am avut rolul de procuror şi am jucat doar cu Valentin Teodosiu.
Şi mai am spectacole. Pe 11 octombrie la Teatrul de Comedie, voi juca piesa "Pluralul englezesc", iar în paralel cu această piesă, voi juca "Scapino".
Ioana, fiica dumneavostră vă seamănă leit. Se zvoneşte că îi place actoria.
Este şi pretenţioasă şi pe bună dreptate. Vrea cinematografie, calcă pe urmele mele.
Soţul ei, Luis, a terminat o facultate în domeniu tehnic, vrea comerţ, ca orice grec.
Am o relaţie excelentă cu el. Am câştigat un fiu, nu am pierdut o fiică.
Ei locuiesc cu mine, momentan amândoi îşi caută un serviciu.
V-a învăţat ginerele limba greacă?
Ştiu câteva cuvinte uzuale, să salut, să spun poftă bună. Am fost de multe ori la el în Grecia, şi înainte şi după căsătoria copiilor.
Grecul mereu îmi spune că am răsfăţat-o pe fiica mea, dar eu îi spun că doar una am.
Sună ciudat, dar eu mereu îmi spun: "Am un Dumnezeu şi o fată".
A divorţat de Simona după 22 de ani
Ion Dichiseanu (77 de ani) şi Simona Florescu (44 de ani) au divorţat în 2008, după 22 de ani de căsnicie, dar şi-au mai dat o şansă, de dragul fiicei lor.
N-a mers şi şi-au spus „adio" definitiv, iar solista s-a măritat în secret cu un grec, pe care l-a cunoscut pe Internet.
Evenimentul a avut loc în iunie şi nici măcar fiica ei, Ioana (21 de ani), nu a ştiut nimic. Acum, tabloul fericit de familie este doar o amintire.
Mai citeşte:
Dichiseanu: «Am dat jos toate pozele cu fosta soţie»
Ion Dichiseanu: «Îi doresc Simonei să fie fericită alături de soţul ei»
EXCLUSIV! Fiica lui Ion Dichiseanu: «Mama nu m-a anunţat că s-a măritat cu grecul!»