EXCLUSIV Monica Davidescu şi-a câştigat primii bani de la 6 ani, din cusut
A luat viaţa în piept de la o vârstă fragedă. A învăţat să spele, să gătească, să coase şi chiar a început să-şi câştige primii bănuţi de buzunar pe când avea doar 6 ani. Monica Davidescu a avut o copilărie uimitoare şi a acceptat să ne dezvăluie, în exclusivitate, câteva amintiri.
De la ce vârstă ţi-ai câştigat primii bani şi cum?
De la 6-7 ani. O ajutam pe Mamaie să termine cusăturile şi îmi dădea şi mie câţiva bănuţi. La început făceam ce e mai uşor, un tiv sau un model simplu, apoi am început să cos lucruri mai complicate. Coseam cu cartea lângă mine. Am învăţat şi am câştigat bani în acelaşi timp.
Îţi plăcea să îţi ajuţi familia la treburile zilnice?
Nu era vorba de ce îmi plăcea sau nu. Acasă, la Vistieru, lângă Câmpina, într-o gospodărie cu de toate, într-o familie cu un tată, o bunică, un bunic şi trei surori, era obligatoriu să faci zilnic de toate prin bătătură. De la 4-5 ani, bunica ne lua lângă ea la albie şi ne învăţa cum să spălăm. Deja la 10 ani spălam cot la cot cu ea şi nu exista ideea ca cineva să îmi spele lucrurile.
Monica, alături de surorile sale
La gătit la fel - de la 6 ani, de când puteam ţine un cuţitaş în mână fără să ne rănim, ne punea la curăţat zarzavat şi încet, încet, fără să realizez, la 12 ani pregăteam masa cu două feluri de mâncare pentru toată familia. Cu bunicul mergeam să hrănim animalele sau mă trimiteau cu sora mai mare cu oile sau cu vaca la grădina din deal. Sau ne trimiteau cu ele la adăpat în cealaltă parte a satului.
Vara invariabil mergeam la fân, îl strângeam şi îl puneam pe prepeleci, apoi în căpiţe. Toamna, mergeam zilnic la adunat fructe şi acasă, cu bunica, făceam dulceţuri. Primăvara, curăţenia din toate grădinile, cu tăiatul pomilor, săpatul holdei şi plantatul legumelor. Iarna participam la tăiatul lemnelor pentru foc, la căratul apei sau la făcut pârtie, pe lângă hrănitul şi mulsul animalelor.
Aşa arăta Monica în clasa I
Când mai aveai timp de joacă? Erai, totuşi, un copil.
Toate trei aveam programul de joacă foarte redus şi îmi aduc aminte că, dacă nu ne terminam treburile, nu aveam voie să citim. Bunica ne ascundea cărţile. Sau, dacă nu aveam apă şi nu erau toate organizate până la ora 18.50, nu aveam voie să vedem singurele 10 minute de desene animate pe zi. Toate aceste treburi erau făcute, însă, cu plăcere şi în maximă viteză, de parcă erau o joacă. Pentru că făceau parte din viaţa mea încă din copilărie, nu mi s-au părut a fi o corvoadă. Ele m-au format organizată, promptă şi responsabilă.
În timpul facultăţii ai avut vreo slujbă?
De când am venit în Bucureşti şi până m-am angajat la teatru am avut multe alte slujbe periodice care m-au ajutat să mă întreţin, dar care m-au şi format ca artist şi ca om. Am fost mai întâi în figuraţia specială la TVR, am fost ajutor de magaziner, secretară la un birou de consultanţă economică, secretară la o firmă de construcţii, am fost dansatoare în trupa Branduşei Novac, apoi prezentatoare de spectacole în bar de noapte, am fost manechin în vitrină, manechin la multe prezentări şi am prezentat multe spectacole pe Litoral şi în ţară.
Monica Davidescu nu s-a recuperat nici acum în totalitate după accidentul suferit în toamna anului trecut, la „Dansez pentru tine".
Monica Davidescu a dansat alături de George Boghian, cel care a şi câştigat competiţia
Are dureri la fiecare pas, la fiecare nor de pe cer. Şi, din păcate, spune că nu se va recupera niciodată în totalitate. „Deja m-am împrietenit cu durerea, de cele mai multe ori uit de ea. Ştiu că n-o să mai fac niciodată mersul piticului, n-o să mai alerg sau n-o să mai fac dansuri de performanţă, dar asta nu înseamnă că sunt inaptă să-mi fac în continuare meseria, pe scenă", a declarat actriţa. Pentru recuperare, este nevoită să facă zilnic kinetoterapie. Activitate care, în mod normal, i-ar lua 4 ore pe zi.
„Două ore şi jumătate ar trebui să stau în sală, plus transportul până acolo, schimbatul, duşul...Ar însemna să nu mai am timp de repetiţiile la teatru sau să plătesc pe cineva să stea cu copilul. Din acest motiv, încerc să-mi fac exerciţiile acasă. În fiecare seară, după ce se culcă Dora şi îmi termin treburile, pe la 12 noaptea mă apuc de sport. Deja la 1.30 mai să adorm cu greutăţile la picioare", mai spune Monica Davidescu.
