VideoAstăzi s-a născut Sergiu Nicolaescu. Povestea extraordinară a marelui regizor. Ce spunea la 80 de ani: „Nu aș vrea să mă las vreodată de meseria mea”
Pe 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu, venea pe lume Sergiu Nicolaescu, una dintre cele mai complexe și influente personalități ale culturii române moderne. Destinul său avea să îmbine, într-un mod rar, ingineria, cinematografia, politica și literatura, conturând imaginea unui om care nu a trăit niciodată la jumătatea măsurii, ci în intensitate deplină.
Copilăria și formarea unui spirit disciplinat
Sergiu Nicolaescu s-a născut într-o familie de aromâni, fiind fiul Sevastiței Cambrea și al lui Pantelimon Nicolaescu. La doar cinci ani, familia sa se mută la Timișoara, aici își petrece copilăria și adolescența într-un mediu educațional riguros.
A urmat cursurile Școlii primare de aplicație, apoi ale Colegiului „Diaconovici – Loga”, instituții care i-au format disciplina și seriozitatea ce aveau să-l definească întreaga viață.
Deși avea o înclinație evidentă către artă și povestire vizuală, drumul său inițial a fost unul tehnic, orientat spre inginerie.
„Îmi aduc aminte că primul film pe care l-am văzut a fost unul mut. Mi-a plăcut atât de mult, încât eram înstare să stau toată ziua la cinema. Au fost unele dăți când stăteam acolo de la primul până la ultimul film. Cum făceam? Furam de acasă o sticlă de lichior, o dădeam omului de la bilete, iar el mă lăsasă stau în cinematograf cât doream”, a povestit Sergiu Nicolaesu într-un interviu.
Inginerul care avea să devină cineast
În 1948, este admis la Facultatea de Mecanică a Politehnicii din București, pe care o absolvă în 1952, obținând diploma de inginer mecanic.
Urmează o perioadă în care lucrează ca inginer, mai întâi la Întreprinderea Optică Română, apoi în domeniul filmului, la Buftea și la Studioul „Alexandru Sahia”. Aici, între 1954 și 1966, începe să se formeze ca specialist în film documentar și jurnale de actualități.
Această etapă este esențială: tehnica, rigoarea și precizia inginerului se vor regăsi ulterior în stilul său de regizor.
Debutul regizoral și afirmarea internațională
Pasiunea pentru cinema îl determină să facă pasul decisiv. În 1962, regizează scurtmetrajul „Scoicile nu au vorbit niciodată”, urmat de „Memoria trandafirului”, un film care îi deschide porțile internaționale.
Acesta din urmă este selectat și proiectat la Festivalul de Film de la Cannes în 1964, confirmând că Sergiu Nicolaescu nu este doar un talent local, ci un cineast cu vizibilitate globală.
Cariera sa atinge apogeul odată cu realizarea unor filme devenite emblematice pentru cinematografia românească.
În 1967, semnează „Dacii”, iar în 1971 realizează „Mihai Viteazul”, o producție monumentală, considerată una dintre cele mai importante din istoria filmului românesc.
În 1972, creează primul film polițist românesc, „Cu mâinile curate”, inaugurând o serie de producții în care va interpreta celebrul rol al comisarului Moldovan, personaj devenit iconic.
Seria continuă cu:
„Ultimul cartuș”
„Un comisar acuză”
„Revanșa”
„Duelul”
„Supraviețuitorul”
Aceste filme l-au consacrat nu doar ca regizor, ci și ca actor, consolidând o identitate artistică unică.
În anul 1966, în timpul filmărilor coproducției româno-franceze „Dacii”, desfășurate la Buftea, pe platouri s-a aflat și Kirk Douglas. Vizita sa făcea parte din strategia autorităților comuniste din România de a atrage coproducții străine și de a dezvolta servicii cinematografice oferite caselor de producție occidentale.
Marele actor a fost întâmpinat de regizorii Sergiu Nicolaescu, Mircea Drăgan, Ion Popescu-Gopo, precum și de directorul Casei de Filme 3, Eugen Mandric.
O filmografie impresionantă și diversă
De-a lungul carierei, Sergiu Nicolaescu a realizat o filmografie vastă, incluzând producții istorice, drame, filme polițiste și comedii.
Printre cele mai cunoscute titluri se numără:
„Atunci i-am condamnat pe toți la moarte”
„Osânda”
„Nea Mărin miliardar”
„Mircea”
„Orient Express”
Filmul „Nea Mărin miliardar” a rămas una dintre cele mai populare comedii românești, în timp ce „Orient Express” a fost cel mai vizionat film românesc al anului 2004.
Politica și rolul în Revoluția din 1989
Dincolo de cinema, Sergiu Nicolaescu a fost profund implicat în viața politică a României. A fost o figură importantă în zilele Revoluției din decembrie 1989, moment care i-a schimbat radical parcursul.
Ulterior, devine membru al Frontului Salvării Naționale și senator în mai multe legislaturi. A ocupat funcții importante, printre care inițierea Comisiei senatoriale pentru investigarea evenimentelor din 1989 și președinția acesteia.
A fost implicat activ în organizarea și analizarea evenimentelor istorice, încercând să contribuie la clarificarea unui moment definitoriu pentru România contemporană.
A scris mai multe cărți
Pe lângă activitatea cinematografică și politică, Sergiu Nicolaescu a scris mai multe volume, multe dintre ele dedicate Revoluției din 1989.
Printre acestea:
„Revoluția. Începutul adevărului”
„Un senator acuză”
„Destin și film”
„Mămăliga a explodat”
Aceste lucrări reflectă dorința sa de a-și spune propria versiune asupra evenimentelor și de a-și lăsa amprenta și în domeniul scrisului.
A avut trei căsnicii
Prima căsătorie a lui Sergiu Nicolaescu a fost cu Mariana Nicolaescu, însă mariajul lor a fost foarte scurt, cei doi ajungând la divorț la doar câteva luni după nuntă.
Ulterior, regizorul s-a căsătorit cu Gabriela, artist plastic, cea de-a doua soție a sa.
În ultima parte a vieții, Sergiu Nicolaescu a fost căsătorit cu Dana Nicolaescu. Cei doi au oficializat relația în 2005, după o poveste de dragoste care începuse încă din 1996. Dana i-a fost alături până la momentul decesului său.
Regizorul a avut și o soră, Iolanda Nicolaescu. De-a lungul vieții, acesta nu a avut copii, fapt pe care l-a considerat unul dintre puținele sale regrete. Totuși, el obișnuia să spună că filmele realizate reprezintă „copiii” săi simbolici și că prin creațiile sale va rămâne prezent în memoria publicului.
A fost o personalitate complexă, care a trăit intens atât în plan profesional, cât și personal.
Este cetățeande onoare al municipiului Târgu-Jiu
De-a lungul timpului, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii și distincții, printre care:
- Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler
- titlul de cetățean de onoare al municipiului Târgu-Jiu
- titlul de Doctor Honoris Causa
- În 2011, a fost premiat pentru întreaga carieră la Festivalul de Film Mediteranean de la Roma, o recunoaștere internațională a contribuției sale artistice.
Ultimele sale filme
Ultimele sale filme, „Poker” (2010) și „Ultimul corupt din România” (2012), marchează finalul unei cariere impresionante.
Sergiu Nicolaescu s-a stins din viață pe 3 ianuarie 2013, lăsând în urmă o moștenire cinematografică și culturală de necontestat.
„Fizic sunt bine și îmi doresc să continui să fac filme. Uneori, când sunt singur, stau și mă gândesc la ce vârstă am ajuns și mă sperii. Dar nu cedez. Lupt în fiecare zi și nu aș vrea să mă las vreodată de meseria mea. Pe de altă parte, sunt convins că sfârșitul nu este foarte departe… ”, a spus, într-un interviu pentru Pro Sport, Sergiu Nicolaescu cu trei ani înainte să moară
Viața lui Sergiu Nicolaescu este povestea unui om care a traversat epoci, regimuri și transformări sociale, reușind să-și construiască un univers artistic propriu.
A fost regizor, actor, inginer, politician și autor - un spirit polivalent care a influențat profund cultura română.
