Balsamul de rufe, între confort și risc. Ce ascund de fapt produsele care promit haine moi și parfumate
Pentru mulți dintre noi, balsamul de rufe este un produs de bază în rutina de spălare: promite haine mai moi, un miros plăcut și un plus de confort la purtare. Puțini se gândesc însă la ce rămâne în țesături după clătire sau la substanțele care ajung în aerul din locuință. Deși pare inofensiv, balsamul de rufe ridică semne de întrebare serioase în rândul specialiștilor în sănătate și mediu, mai ales atunci când este folosit frecvent și în cantități mari.
Substanțe volatile eliberate în aerul din casă
Produsele de tip balsam de rufe, alături de șervețelele utilizate pentru uscător, pot elibera compuși organici volatili (VOC) în timpul uscării hainelor. Printre aceștia se regăsesc substanțe precum acetaldehida și benzenul, cunoscute pentru potențialul lor iritant asupra ochilor, nasului și căilor respiratorii.
În spații slab ventilate, aceste emisii pot contribui la disconfort respirator, dureri de cap sau senzație de iritație, mai ales în cazul persoanelor sensibile. Expunerea repetată este considerată un factor agravant pentru cei care suferă de astm sau alergii respiratorii.
Probleme dermatologice cauzate de reziduurile din țesături
Un alt aspect mai puțin discutat este faptul că balsamul de rufe nu dispare complet la clătire. Multe produse conțin compuși cuaternari de amoniu și parfumuri sintetice care rămân fixate pe fibrele textile. În contact direct cu pielea, aceste reziduuri pot provoca reacții neplăcute: roșeață, mâncărimi, uscăciune sau chiar eczeme.
Riscul este mai mare pentru persoanele cu piele sensibilă, pentru cei care au afecțiuni dermatologice preexistente și, mai ales, pentru copii, a căror piele este mult mai permeabilă și vulnerabilă la substanțe chimice, potrivit datelor publicate de National Library of Medicine.
Parfumurile sintetice și impactul asupra sistemului hormonal
Mirosul intens și persistent al balsamului de rufe este obținut, de cele mai multe ori, prin combinații complexe de parfumuri artificiale. Unele dintre acestea pot conține ftalați, substanțe asociate cu efecte de perturbare endocrină. Studiile din domeniul toxicologiei și sănătății publice sugerează că expunerea frecventă la astfel de chimicale poate influența echilibrul hormonal și metabolismul, mai ales pe termen lung.
Deși dozele individuale pot părea mici, utilizarea constantă, combinată cu alte surse de expunere din viața cotidiană, ridică întrebări legitime despre impactul cumulativ asupra organismului.
Cercetările recente au arătat că, în urma folosirii balsamului de rufe sau a șervețelelor pentru uscător, în emisiile evacuate pot fi detectate substanțe precum benzenul și acetaldehida. Benzenul este recunoscut drept carcinogen pentru oameni, iar acetaldehida este clasificată drept posibil cancerigen.
Deși efectele directe ale acestor emisii asupra sănătății în mediul domestic sunt încă studiate, specialiștii atrag atenția că expunerea constantă, chiar și la niveluri scăzute, nu este lipsită de riscuri.
Cine este cel mai expus riscurilor
Cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele cu astm, alergii respiratorii, piele sensibilă sau afecțiuni dermatologice, precum și copiii mici. Chiar și adulții fără probleme de sănătate pot resimți efecte ușoare, mai ales în locuințe insuficient aerisite sau în perioadele de utilizare intensă a acestor produse.
Balsamul de rufe oferă, fără îndoială, un plus de confort senzorial, însă prețul acestuia poate fi mai mare decât pare la prima vedere. Informațiile disponibile sugerează că o utilizare moderată, atenția la etichete și alegerea alternativelor mai blânde pot reduce riscurile pentru sănătate, fără a renunța complet la beneficiile dorite.
