Cât de mult poate zdruncina infidelitatea relaţia de cuplu?
Infidelitatea reprezintă o prezentare deformată, mincinoasă a realităţii unei relaţii. Partenerul infidel construieşte o viaţă falsă de cuplu, întreţine o iluzie, îl asigură pe cel înşelat de prezenţa şi disponibilitatea sa, când acest lucru nu este adevărat.
Pe de altă parte, infidelitatea poate fi văzută ca pe o fugă de relaţie, nu sunt aici pentru tine, nu construim împreună. Poţi fi infidel într-o relaţie sexuală, dar în egală măsură eşti infidel când alegi să te îndrepţi spre altcineva decât partenerul sau partenera ta pentru a primi atenţie, pentru a-ţi împărtăşi gânduri intime, pentru a-ţi valida nesiguranţele de bărbat sau femeie.
Infidelitatea emoţională, flirtul care ţi se pare inofensiv, real sau virtual, prietenia strânsă chiar non-sexuală dintre un bărbat şi o femeie, rănesc, iau din energia bună a relaţiei, o destabilizează. Infidelitatea, sexuală sau emoţională, reprezintă aşadar orice ameninţare reală sau percepută cu privire la legătura de încredere dintre parteneri, şi se traduce în acţiuni care ameninţă să dizolve legătura de ataşament esenţială dintre cei doi.
Puţine evenimente în cuplu pot fi la fel de devastatoare precum dezvăluirea unei relaţii extraconjugale. Pentru partenerul înşelat, viaţa aşa cum o ştia nu mai există. Mai mult decât atât, ceea ce a trăit se dovedeşte a nu fi fost real, el însuşi este în pericol de a nu mai ştii cine este. Infidelitatea odată dezvăluită şi cunoscută este trăită ca o formă intensă de trădare: a încrederii, a trecutului relaţiei, a ceea ce am construit împreună, a viselor, a aşteptărilor, a promisiunilor.
