Ce poți face cu zeama de castraveți murați în grădină. Iată unde o poți folosi și cum te poate ajuta
De multe ori, după ce consumăm castraveții murați, zeama în care au stat ajunge direct la chiuvetă. Puțini știu însă că acest lichid aparent banal este o adevărată resursă pentru grădină. Zeama de castraveți are proprietăți interesante, care o transformă într-un ajutor natural pentru plante și sol. Folosită cu grijă și în cantitățile potrivite, ea poate înlocui produse din comerț și poate contribui la o grădină mai sănătoasă și mai productivă.
Îngrășământ natural pentru sol
Zeama de castraveți conține minerale provenite atât din legume, cât și din sarea și condimentele folosite la murături. În cantități mici, poate hrăni solul, aducând un aport de substanțe benefice. Adăugată în amestec cu apă (de exemplu, o cană de zeamă la 5 litri de apă), poate fi turnată la rădăcina plantelor care tolerează ușor un sol ușor acid. Astfel, zeama de castraveți stimulează activitatea microorganismelor din pământ și ajută la o mai bună absorbție a nutrienților.
Combaterea buruienilor
Un alt rol al ei este de erbicid natural. Datorită conținutului de sare și oțet (sau acizi rezultați din fermentație), zeama de castraveți poate fi turnată direct pe buruienile care cresc între dalele de piatră, pe alei sau în colțurile din grădină unde nu dorești vegetație. Substanțele din lichid vor arde planta și îi vor încetini creșterea, fiind o soluție rapidă și la îndemână. Trebuie însă folosită cu atenție, pentru că aceleași efecte pot afecta și plantele de cultură dacă ajunge în zona lor de rădăcini.
Îngrășământ pentru compost
Dacă ai o ladă de compost, zeama de castraveți poate fi turnată acolo pentru a accelera procesul de fermentare. Aciditatea și sarea în cantități moderate stimulează descompunerea resturilor vegetale și atrag microorganisme utile. Este recomandat să torni zeama în compost doar ocazional, în combinație cu alte resturi organice (frunze, iarbă tăiată, coji de legume), pentru a menține echilibrul natural.
Protecție împotriva dăunătorilor
Unii grădinari folosesc zeama de castraveți și ca mijloc de descurajare a dăunătorilor. Melcii, de exemplu, nu suportă mirosul și aciditatea acesteia, astfel că turnată în jurul straturilor poate funcționa ca o barieră. De asemenea, stropirea zonelor de grădină unde apar frecvent furnici sau alte insecte mici poate avea efect repelent, fără a apela la substanțe chimice din comerț.
Atenție la utilizare
Chiar dacă are beneficii evidente, zeama de castraveți nu trebuie folosită în exces. Sarea din lichid, în cantități mari, poate afecta plantele, uscând rădăcinile și împiedicând absorbția apei. De aceea, este recomandat să fie mereu diluată cu apă și aplicată doar ocazional. De asemenea, nu toate plantele tolerează solul acid; cele mai sensibile (precum fasolea sau mazărea) ar putea reacționa negativ la contactul cu acest lichid.
