Ce tradiții se păstrează de sărbătoarea Sfântului Andrei. Românii o celebrează pe 30 noiembrie
Sărbătoarea Sfântului Andrei are loc anual, pe data de 30 noiembrie. Au mai rămas doar câteva zile până când românii vor celebra această sărbătoare specială, pe care o vor respecta prin anumite tradiții și obiceiuri de la care nu mulți dintre ei nu se abat. Despre ele vom vorbi în continuarea acestui articol.
Sfântul Andrei, fratele Apostolului Petru și unul dintre primii chemați să-L urmeze pe Hristos, este sărbătorit ca apostolul care a adus creștinismul în Dobrogea. Din 1997, el este recunoscut oficial ca Ocrotitorul României, iar ziua lui este sărbătoare națională bisericească.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei pe care majoritatea credincioșilor le respectă
Printre cele mai cunoscute superstiții de Sfântul Andrei, se numără cea referitoare la noaptea spiritelor. Încă din bătrâni se crede că în Ajun se deschid porțile pentru lumea de dincolo, iar spiritele își fac apariția în lumea pământească.
Pentru a se feri de spiritele rele, mulți oameni obișnuiesc să ungă cu usturoi ușile, ferestrele și chiar animalele.
De asemenea, despre fetele care își pun busuioc sub pernă, își vor visa ursitul, viitorul lor soț.
Se spune că în această zi, nu este bine să faci treburi gospodărești sau munci agricole, pentru a nu atrage ghinionul.
De asemenea, nu se dă din casă nimic, mai ales sare sau bani, ca să nu „plece norocul”.
Motivul pentru care se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei. De ce făceau bunicii noștri acest lucru
Această tradiție datează încă din bătrâni, când bunicii noștri obișnuiau să pună grâu la încolțit într-un vas cu pământ sau puțină apă. Se spune că înălțimea și densitatea grâului crescut până de Anul Nou arată ce fel de an va avea persoana respectivă.
De asemenea, poate prevesti și cât dee bogată va fi recolta din anul următor. Dacă grâul va crește bogat, anunță o recoltă generoasă. În schimb, grâul scurt și uscat anunță un an sărăcăcios în recolte.
