Cele mai citite cărți în 2025. Ce au preferat românii: sănătatea domină topurile, iar Dostoievski este cel mai vândut autor
Lectura românilor traversează o schimbare vizibilă de paradigmă. Potrivit unei analize realizate de Libris asupra vânzărilor din ultimul an, volumele dedicate sănătății, relației dintre corp și emoții și gestionării stresului au ajuns, pentru prima dată, în topul general al celor mai vândute cărți, alături de literatură clasică și ficțiune consacrată.
Datele indică faptul că lectura nu mai este privită exclusiv ca formă de relaxare sau informare, ci ca un instrument activ de reglare personală, clarificare și luare a deciziilor într-un context marcat de presiune și incertitudine.
„Cititorii aleg tot mai des cărți care îi ajută să înțeleagă ce se întâmplă cu propriul corp, cu emoțiile și cu ritmul vieții cotidiene. Este o lectură pragmatică, asumată, orientată spre soluții”, explică Loredana Tudor, Marketing Manager Libris.
Sănătatea, din nișă editorială în interes general
În 2025, interesul pentru sănătate depășește granițele unei categorii specializate. Cărți care abordează funcționarea organismului, sistemul nervos, metabolismul sau legătura dintre emoții și boală sunt achiziționate de același public care consumă literatură clasică sau beletristică contemporană.
Prezența unor titluri precum „Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor”, „Revoluția glucozei”, „Plante tămăduitoare” sau „Creierul și misterele sufletului” în topul general al vânzărilor confirmă această schimbare de priorități.
„Observăm o mutare clară de la nutriție ca trend de lifestyle la sănătate ca investiție pe termen lung, cu accent pe prevenție și înțelegere. Cititorii caută explicații structurate și soluții aplicabile”, mai spune Loredana Tudor.
Literatura clasică rămâne reper într-un context tensionat
În paralel, literatura clasică își păstrează un rol central în alegerile de lectură. „Micul prinț” de Antoine de Saint-Exupéry și „Nopți albe” de Feodor Dostoievski ocupă primele două poziții în topul general al anului 2025, fiind urmate de titluri precum „Ferma animalelor”, „1984” sau „Omul în căutarea sensului vieții”.
Această asociere între clasici și volume de reflecție existențială indică nevoia de repere morale și cadre de interpretare într-o perioadă dominată de incertitudine socială și personală.
Un rol important în reactivarea interesului pentru literatura canonică îl joacă comunitățile de lectură din social media, în special BookTok. Popularitatea nuvelei „Nopți albe” pe TikTok a generat un interes susținut, nu un simplu vârf temporar. Titlul a urcat de pe locul 9 în 2024 pe locul 2 în 2025, confirmând impactul de durată al recomandărilor din mediul digital.
Cum cumpără românii cărți în 2025
Comportamentul de achiziție este dominat de mobilitate și rapiditate. Peste 80% din traficul Libris provine de pe dispozitive mobile, semn că decizia de cumpărare este integrată în rutina zilnică, nu într-un proces planificat exclusiv.
Cărțile pentru copii reprezintă cea mai mare categorie ca pondere în totalul comenzilor (27,14%), urmate de beletristică. Tendința reflectă o preocupare constantă pentru educație și consum cultural în familie, accentuată încă din perioada pandemiei.
În același timp, categoriile precum științe umaniste, dezvoltare personală, religie și spiritualitate completează profilul unui consum cultural orientat spre sens și înțelegere.
Datele arată un nivel crescut de fidelitate în rândul cititorilor. Există utilizatori care plasează zeci sau chiar sute de comenzi anual, iar în zona corporate, comenzile ajung la mii de exemplare într-o singură achiziție.
La nivel regional, cele mai multe comenzi pe cap de locuitor provin din Ilfov, Brașov și București, în timp ce județe precum Harghita, Covasna și Teleorman se află la polul opus.
Topurile Libris din 2025 conturează un tablou clar: românii citesc pentru a se înțelege mai bine pe ei înșiși, pentru a-și proteja sănătatea, pentru a găsi sens și pentru a oferi copiilor acces la educație prin carte. Lectura rămâne un act cultural relevant, dar capătă tot mai mult rolul unui instrument de adaptare și echilibru într-o lume în schimbare.
