Cine a fost generalul care a ordonat asasinarea lui Mihai Viteazul. Și acum e considerat un personaj controversat
Puțini își mai amintesc astăzi de numele lui Giorgio Basta, însă acest general de origine albaneză a jucat un rol esențial atât în istoria Europei, cât și în cea a României.
În timp ce pentru unii a rămas un comandant de temut, recunoscut pentru victoriile împotriva otomanilor, pentru români numele său este legat de o trădare care a schimbat cursul istoriei: asasinarea lui Mihai Viteazul, în 1601, pe Câmpia Turzii.
Cum a ajuns un mercenar faimos
Giorgio Basta (în albaneză Gjergj Basta) s-a născut în 1550, într-o familie de albanezi stabiliți în sudul Italiei după cucerirea Albaniei de către otomani. Provenea dintr-o familie de soldați, iar tatăl său, Demetrius Basta, servise în armata spaniolă. Firește, tânărul Giorgio i-a urmat exemplul și a intrat încă din adolescență în slujba armatei.
La sfârșitul secolului al XVI-lea, Basta era deja un militar experimentat. Luptase în Flandra, Franța și Ţările de Jos, remarcându-se în Războiul celor Trei Henrici și câștigând o reputație solidă ca strateg. Salvase armata spaniolă într-o confruntare cu Henric de Navara, viitorul rege al Franței, și fusese rănit în duel de celebrul mercenar galez Sir Roger Williams.
Ambiția și talentul său l-au transformat într-un comandant de cavalerie apreciat în toată Europa.
Intrarea în slujba Habsburgilor și alianța cu Mihai Viteazul
După moartea Ducelui de Parma, în 1596, Giorgio Basta părăsește armata spaniolă și intră în serviciul împăratului Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman. Este numit general al cavaleriei ușoare, cavaler al Ordinului „Lânii de Aur” și guvernator militar al Ungariei Superioare.
În această calitate, a intrat în contact cu Mihai Viteazul, domnitorul român care reușise, pentru scurt timp, să unească Țara Românească, Moldova și Transilvania. Relația dintre cei doi a fost însă marcată de rivalitate și suspiciune.
Inițial, au fost dușmani direcți: Mihai a fost înfrânt de Basta la Bătălia de la Mirăslău, în 1600. Însă în 1601, sub presiunea otomanilor și a principilor transilvăneni, cei doi au fost împăcați de împărat și au luptat din nou împreună. La 3 august 1601, în Bătălia de la Guruslău, forțele lui Mihai și cele ale lui Basta l-au învins pe Sigismund Báthory.
Dar bucuria victoriei avea să fie de scurtă durată.
Trădarea și execuția lui Mihai Viteazul
În zorii aceleiași zile de 3 august 1601, Mihai Viteazul a fost prins de un detașament de mercenari valoni și germani, la ordinul direct al lui Giorgio Basta. Domnitorul român a fost ucis pe Câmpia Turzii.
De ce l-a trădat Basta pe aliatul său? Istoricii consideră că împăratul Rudolf al II-lea nu dorea ca Transilvania să fie condusă de o personalitate puternică precum Mihai, care ar fi putut pune în pericol autoritatea habsburgică. În plus, Basta însuși dorea să-și asigure controlul absolut asupra Transilvaniei.
După execuția lui Mihai, Basta devine conducătorul militar al Transilvaniei. Dar domnia sa a fost marcată de cruzime și teroare. Execuțiile sumare, jafurile și spânzurările ordonate de el au adus multă suferință nobililor și țăranilor transilvăneni. În 1604, chiar și împăratul Rudolf al II-lea s-a săturat de excesele lui și l-a rechemat.
În anii care au urmat, Basta s-a retras din viața militară și a scris câteva tratate de strategie. A murit în 1607, la Praga, lăsând în urmă o reputație dublă: general strălucit, dar și tiran sângeros, scrie Historia.
