Cu 118 ani în urmă, pe 18 martie, Traian Vuia devenea un pionier al aviaţiei la nivel mondial. Relația lui cu România: „A venit la 79 de ani aici, doar să moară”

Pe 18 martie 1906, inventatorul român Traian Vuia a scris istorie în domeniul aviației, realizând primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, autopropulsat. Pe un câmp din apropierea Parisului, Vuia a demonstrat că zborul mecanic este posibil, punând bazele dezvoltării avioanelor moderne și devenind un pionier recunoscut la nivel mondial.

Cu 118 ani în urmă, pe 18 martie, Traian Vuia făcea istorie şi devenea un pionier al aviaţiei

Cine a fost Traian Vuia

Născut în 1872 în satul Surducul Mic, județul Timiș, Traian Vuia a manifestat încă din tinerețe o pasiune pentru știință și mecanică. Studiile sale la Școala Politehnică din Paris i-au oferit cunoștințele necesare pentru a proiecta un aparat capabil să zboare prin forța propriului motor.

Încă din 1902, Vuia a redactat la Academia de Științe din Paris memoriul intitulat „Proiect de aeroplan-automobil”, demonstrând, cu calcule științifice, că un aparat mai greu decât aerul poate decola fără mijloace externe. Deși savanții vremii i-au respins ideea ca fiind „o himeră”, Vuia a brevetat invenția în Franța și Anglia, pregătind terenul pentru experimentul său istoric.

Ziua istorică a primului zbor

Pe 18 martie 1906, pe un teren de lângă Montesson, la circa 28 km de Paris, Vuia I - avionul proiectat de inventatorul român - a accelerat pe o distanță de 50 de metri, s-a ridicat la aproximativ un metru de sol și a zburat circa 12 metri înainte de a ateriza în siguranță. Aparatul cântărea 250 de kilograme, era echipat cu un motor de 20 CP și avea o suprafață de susținere de 14 metri pătrați.

Acest zbor a reprezentat o premieră absolută: primul aparat mai greu decât aerul care s-a desprins de sol prin forța motorului propriu și a aterizat folosind propriul tren de aterizare cu roți pneumatice.

Reușita lui Vuia a demonstrat că zborul mecanic era fezabil și a deschis calea dezvoltării tehnologiilor aeronautice moderne. Inovațiile sale, de la decolare autonomă la trenul de aterizare, au inspirat ingineri și inventatori din întreaga lume.

În ciuda scepticismului Academiei de Științe din Paris, calculul și determinarea lui Vuia s-au dovedit corecte, iar succesul său a fost recunoscut internațional. Acesta rămâne unul dintre momentele definitorii din istoria aviației, confirmând geniul românilor în domeniul tehnic și ingineresc.

Relația exploratorului cu România

Deși a trăit majoritatea vieții în Franța, Vuia nu și-a uitat țara natală. A susținut unirea Transilvaniei și Banatului cu România și a avut o activitate politică importantă, fiind implicat în masoneria franceză și în Uniunea Românilor din Transilvania și Bucovina.

În 1945, după un accident cerebral care l-a paralizat, Vuia a fost convins de prietenul său Petru Groza să revină în România. La 79 de ani, a ajuns la București, unde a fost îngrijit de medici renumiți, inclusiv Ana Aslan, și a murit pe 3 septembrie 1950 la căminul de bătrâni din Berceni. „A venit la 79 de ani aici, doar să moară”, spun istoricii.  

Este înmormântat la Cimitirul Bellu.

În prezent, Muzeul Traian Vuia din satul său natal, județul Timiș, păstrează macheta originală a Vuia I și documentează viața și realizările inventatorului. Muzeul este deschis vizitatorilor de luni până vineri, între 10:00 și 18:00, oferind o incursiune în lumea pionierilor aviației.