Cum s-au cunoscut, de fapt, Elena și Nicolae Ceaușescu. Ce poreclă avea soția dictatorului în tinerețe
Elena și Nicolae Ceaușescu au fost caracterizați de contemporani drept un cuplu inseparabil, hotărând destinul României timp de câteva decenii. În timp ce Nicolae era considerat un „comunist de omenie”, Elena a fost descrisă ca un „geniu al răului” și o „eminență cenușie” a regimului totalitar. După ascensiunea lui Ceaușescu la putere, soții erau inseparabili, dependența lor unul de celălalt fiind văzută de specialiști drept o iubire bolnăvicioasă, țesută în mrejele tiraniei.
Portretul Elenei în tinerețe era diferit de cel consacrat în perioada de Primă Doamnă a României comuniste. Născută în 1916 sau 1919, în satul Petrești, județul Dâmbovița, Elena era cunoscută în copilărie și adolescență drept „Lenuța lui Briceag”, poreclă dată de tatăl său, Nae Petrescu, care deținea un mic magazin unde vindea printre altele și bricege.
Ce poreclă avea Elena Ceaușescu
Pe lângă această poreclă, Elena mai era numită și „Păsărica”, din cauza obiceiurilor sale neobișnuite pentru acea vreme.
„După Revoluţie, au ieşit la iveală, însă, câteva zvonuri din partea locului, care păreau să i se potrivească. Era subţire şi înaltă. Iar în sat i se spunea «Păsărica». Şi asta fiindcă nu obişnuia să poarte chiloţi”, preciza Edward Behr în lucrarea sa „Kiss the Hand You Cannot Bite”, relatează adevărul.ro.
Lenuța era zveltă, cu piele măslinie, ochi verzi și păr castaniu bogat, având un temperament independent și ambițios. Spre deosebire de alte fete de la țară, a ales să devină ucenică în industria textilă, la Uzinele Lantex, și nu menajeră, arătând încă de tânără o dorință de emancipare.
Întâlnirea cu Nicolae Ceaușescu
Nicolae Ceaușescu era deja un ilegalist cunoscut în Partidul Comunist din România, cu multiple perioade de detenție și implicare în propagandă și agitație comunistă. În 1938, după eliberarea din închisoare, se pare că Lenuța l-a cunoscut pe Nicolae prin intermediul fratelui său Gogu Petrescu. Unele legende susțin că ar fi existat o legătură anterioară cu fratele viitorului dictator, Marin Ceaușescu, însă specialiștii consideră că legătura reală s-a format prin Gogu.
Pentru Elena, Nicolae reprezenta un adevărat erou, iar el a fost atras de Lenuța la un bal muncitoresc organizat pe 13 august 1939, în Parcul Veseliei din Ferentari. Concursul de frumusețe, numit „Regina Muncii”, a fost câștigat de Elena prin sprijinul financiar al lui Nicolae, care a cumpărat cele mai multe cărți poștale cu numele ei. Astfel, dragostea lor a început să prindă contur.
După numai un an de iubire, Nicolae a ajuns din nou la închisoare, de această dată la Jilava, iar Elena continua să-l viziteze, mituind gardienii pentru a putea petrece momente de intimitate împreună. Chiar dacă zvonurile spun că Elena l-ar fi înșelat pe perioada detenției, cuplul a rămas unit.
O iubire în mrejele puterii
În decembrie 1947, cei doi s-au căsătorit civil, fără ceremonie religioasă, sărbătorind într-un mod modest: cu un kilogram de brânză și o sticlă de rachiu. Elena era însărcinată în șapte luni cu primul lor copil, Valentin, urmat de Zoe și Nicu.
Legătura dintre Elena și Nicolae Ceaușescu a continuat să fie intensă și după ce ambii au ajuns în fruntea țării. „Cele două personaje și activitățile din birourile lor funcționau pe principiul vaselor comunicante. În logica normală a senectuții s-ar fi produs o anume disoluție a cuplului. Și o remodelare a cotidianului după boli cronice, nepoți sau hobby-uri amânate. Ei se propteau însă, unul de celălalt, în jilțurile puterii. O dragoste bolnavă părea să-i fi legat pe vecie. Nu se încredeau decât unul în altul. Faraonul și Faraoana lui - tiranii poporului”, scria Lavinia Betea în „Ceaușescu și epoca sa”.
Această poveste dezvăluie cum o iubire din perioada interbelică, începută în circumstanțe modeste și pline de legende urbane, avea să influențeze destinul unei țări întregi.
