De ce boierii români își jucau nevestele la cărți? Detaliile șocante pe care nimeni nu le-a știut

Afirmația că boierii români își jucau nevestele la cărți este una șocantă, dar trebuie analizată cu atenție, într-un context istoric și cultural corect.

Astfel de legende au rămas populare folclorul urban
Astfel de legende au rămas populare folclorul urban

Deși astfel de întâmplări sunt adesea prezentate în tonuri senzationale în presa populară sau folclorul urban, ele nu reflectă neapărat o practică obișnuită sau acceptată în societatea românească premodernă. Iată ce știm din perspectiva istorică:

Adevărul istoric și miturile

Istoricii nu confirmă că existau reguli sau obiceiuri curente prin care boierii își „jucau” oficial nevestele la cărți. Dacă astfel de cazuri s-au întâmplat, ele au fost accidente ale decadenței morale sau ale decăderii personale, nu norme sociale.

Influența literaturii și folclorului

Povestea bărbatului care își pierde nevasta la jocuri de noroc apare în anecdote, balade sau povești moralizatoare, menite să ilustreze corupția și viciile elitei (alcool, jocuri de noroc, desfrâu).

Exemple asemănătoare apar și în alte culturi (Franța, Rusia, Anglia) – deci nu este o idee „românească” originală, ci un motiv literar universal.

Cum a apărut această idee

În secolele XVIII–XIX, boierii români (mai ales în Țara Românească și Moldova) duceau adesea o viață fastuoasă și plină de excese. Casele lor erau gazde pentru petreceri lungi, jocuri de noroc, muzică, băutură.

Când averile scădeau, unii boieri își amanetau moșiile, casele, chiar și hainele. În acest context, ideea că unii ar fi mers atât de departe încât să-și „parieze” nevasta nu mai pare complet imposibilă – dar rămâne un simbol al decăderii morale, nu o regulă.

Influența orientală și fanariotă

În timpul dominației fanariote (1711–1821), modul de viață grecesc și oriental, inclusiv în privința tratării femeii ca proprietate, s-a răspândit în elitele românești.

Femeile nu aveau drepturi egale, iar unele erau tratate ca bunuri de schimb în alianțe sau dispute, inclusiv prin jocuri de noroc în cercuri restrânse.

Unele exemple celebre au rămas în istorie

Un caz legendar menționat în unele surse neoficiale vorbește despre un boier din Moldova care și-ar fi pierdut nevasta în fața unui negustor grec la o partidă de cărți. Aceasta ar fi fost „cedată” pentru a plăti o datorie de joc. Deși povestea este mai degrabă apocrifă, ea circulă în folclorul urban.

Literatura română (Caragiale, Sadoveanu, Alecsandri) critică des viciile boierimii, inclusiv jocurile de noroc, dar nu conțin cazuri explicite de „jucat nevasta”.

Care este părerea experților

Nu există dovezi clare și documentate că boierii români își jucau regulat sau oficial nevestele la cărți. Însă, astfel de legende au rămas populare în tradiția românească.

De asemenea, au existat exemple de decădere morală unde unii bărbați tratau femeile ca obiecte sau garanții de datorii.

Astfel de povești sunt adesea amplificate de folclor, literatură sau jurnalismul senzaționalist.

Ideea rămâne un simbol al destrămării morale și nu o practică socială acceptată.

Parteneri

image
www.fanatik.ro
image
observatornews.ro
image
iamsport.ro
image
www.antena3.ro
image
www.gandul.ro
image
as.ro
image
playtech.ro
image
www.fanatik.ro
image
www.cancan.ro
image
www.viva.ro
image
www.unica.ro
image
playtech.ro
image
sportpesurse.ro
image
www.bugetul.ro
image
okmagazine.ro
image
okmagazine.ro
image
historia.ro
image
historia.ro
Elena Udrea FOTO Inquam/Octav Ganea
diana buzoianu 8034740 Mediafax Foto Andreea Alexandru jpg
Întâlnire între Ion Antonescu și Adolf Hitler la Munchen, 1941 FOTO Profimedia jpg
sorana topa jpg
job jpg
Bilbor jpg
image png
pompieri romani incendiu grecia foto isu 19 iulie 2022
image
actualitate.net
image
actualitate.net