De unde vin numele cartierelor din București. Explicația pe care nici locuitorii din Capitală nu o cunosc
Bucureștiul este un oraș în care istoria se ascunde adesea în cele mai obișnuite lucruri inclusiv în numele cartierelor.
Multe dintre aceste denumiri au apărut cu sute de ani în urmă și sunt legate de ocupațiile oamenilor, de mănăstiri, de familii boierești sau de evenimente istorice importante. De-a lungul timpului, sate aflate la marginea orașului au fost înghițite de extinderea Capitalei, iar numele lor au rămas până astăzi.
Deși milioane de oameni folosesc zilnic aceste denumiri pentru a se orienta prin oraș, puțini cunosc poveștile care se ascund în spatele lor. Iată de unde provin numele unor dintre cele mai cunoscute cartiere din București.
Drumul Taberei
Numele cartierului Drumul Taberei are origini militare și datează din perioada secolelor XVII–XVIII. În acea vreme, armatele care se apropiau de București își instalau taberele militare în zona aflată la vest de oraș.
Era un loc potrivit pentru staționare, aflat suficient de aproape de Capitală, dar în același timp în afara zonei dens populate.
Drumul care ducea către aceste tabere a început să fie cunoscut de localnici drept „drumul taberei”. Deși în acea perioadă nu exista un cartier propriu-zis, denumirea s-a păstrat în memoria locului.
Abia în anii ’60, când autoritățile comuniste au construit aici unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri din București, numele istoric a fost păstrat și a devenit oficial.
Cotroceni
Cotroceni este unul dintre cele mai vechi și elegante cartiere ale Capitalei, iar numele său provine de la Mănăstirea Cotroceni, construită în secolul al XVII-lea de domnitorul Șerban Cantacuzino. În jurul mănăstirii s-a dezvoltat treptat o așezare, iar zona a devenit cunoscută sub același nume.
Originea cuvântului „Cotroceni” este legată, potrivit lingviștilor, de verbul vechi „a cotroci”, care însemna „a scormoni”, „a căuta” sau „a cerceta”.
Se crede că denumirea era legată de pădurile dese care acopereau cândva zona și care ofereau adesea locuri de ascunzătoare. Cu timpul, zona s-a transformat într-un cartier boem, cu vile și clădiri istorice, dar numele a rămas același.
Crângași
Cartierul Crângași își trage numele de la cuvântul „crâng”, care înseamnă o pădurice sau un mic grup de copaci. În trecut, zona era acoperită de astfel de crânguri și de terenuri împădurite aflate la marginea orașului.
Locuitorii acestor zone erau numiți „crângași”, adică oamenii care trăiau în apropierea crângurilor sau se ocupau cu exploatarea lemnului. Treptat, numele a fost asociat întregii zone. Astăzi, cartierul este unul dens populat, însă denumirea lui amintește de peisajul natural care exista aici cu câteva secole în urmă.
Berceni
Numele cartierului Berceni provine de la o comunitate mai veche care s-a stabilit în această zonă aflată la sud de București. Există mai multe teorii privind originea denumirii, însă una dintre cele mai răspândite spune că locuitorii proveneau din satul Berceni din județul Prahova.
O altă ipoteză leagă numele de familia boierească Berceni, care ar fi deținut terenuri în această zonă. În timp, numele a fost asociat cu întregul teritoriu aflat la sud de oraș, iar în perioada comunistă aici a fost construit unul dintre cele mai mari cartiere de blocuri ale Capitalei.
Titan
Cartierul Titan își are originile în perioada industrializării Bucureștiului din secolul XX. În apropierea zonei funcționa fabrica „Titan”, o unitate industrială importantă, cunoscută mai ales pentru producția de ciment și materiale de construcții.
De-a lungul timpului, fabrica a devenit un reper important al zonei, iar numele său a fost preluat treptat de locuitori pentru a desemna întregul cartier. Astăzi, Titan este unul dintre cele mai mari cartiere din estul Bucureștiului, însă puțini dintre locuitori mai știu că denumirea provine de la o veche platformă industrială.
Pantelimon
Cartierul Pantelimon își are numele de la Mănăstirea Sfântul Pantelimon, ridicată în secolul al XVIII-lea de domnitorul Grigore al II-lea Ghica. În jurul mănăstirii s-a dezvoltat o comunitate, iar zona a devenit cunoscută după numele sfântului.
De-a lungul timpului, în apropiere s-a format și satul Pantelimon, care ulterior a fost integrat în București pe măsură ce orașul s-a extins. Astăzi, numele este purtat atât de cartier, cât și de orașul Pantelimon aflat la limita estică a Capitalei.
Ferentari
Originea numelui Ferentari este legată de cuvântul „ferentari”, care desemna soldați din cavaleria ușoară în Evul Mediu. Acești militari aveau rolul de a patrula, de a transmite mesaje sau de a participa la misiuni rapide pe câmpul de luptă.
Se crede că zona aflată la sud-vest de București era folosită în trecut pentru staționarea sau antrenamentul unor astfel de trupe. De-a lungul timpului, numele militarilor a fost asociat cu locul, iar denumirea Ferentari s-a păstrat până în prezent.
Dristor
Numele Dristor provine de la orașul Silistra din Bulgaria, cunoscut în Evul Mediu sub numele de Dristor sau Dristra. În trecut, negustorii care veneau din acea regiune și făceau comerț în București s-au stabilit în zona de la marginea orașului.
În timp, locul a început să fie identificat cu acești comercianți, iar denumirea Dristor s-a impus pentru întreaga zonă. Astăzi, numele este cunoscut mai ales datorită stației de metrou și a cartierului aflat în estul Capitalei.
Colentina
Cartierul Colentina își ia numele de la râul Colentina, care traversează partea de nord a Bucureștiului. Originea exactă a denumirii nu este pe deplin clară, însă există mai multe legende populare.
Una dintre cele mai cunoscute povești spune că numele ar proveni din expresia „colea-n tină”, rostită de ostașii lui Radu cel Frumos atunci când urmăreau o oaste otomană prin noroiul din zonă. Chiar dacă această explicație este considerată mai degrabă o legendă, denumirea râului și a cartierului s-a păstrat până în prezent.
Rahova
Rahova este un cartier al cărui nume are legătură directă cu istoria modernă a României. Denumirea vine de la victoria armatei române în bătălia de la Rahova, din timpul Războiului de Independență din 1877.
După acel moment, mai multe străzi și zone din București au primit nume legate de locurile unde armata română a obținut victorii importante. Astfel a apărut și Calea Rahovei, iar ulterior întreaga zonă a început să fie cunoscută sub acest nume.
Pajura
Cartierul Pajura a fost construit în perioada interbelică, într-o zonă situată în partea de nord-vest a Bucureștiului. Numele provine de la „pajură”, simbol heraldic prezent pe stema României și folosit frecvent în simbolistica statului.
Denumirea a fost aleasă într-o perioadă în care multe cartiere noi primeau nume cu semnificație patriotică sau simbolică. Astfel, Pajura a devenit una dintre zonele rezidențiale dezvoltate în acea perioadă, iar numele s-a păstrat până astăzi.
Dorobanți
Numele Dorobanți vine de la trupele de dorobanți, soldați de infanterie ai armatei române din secolul al XIX-lea. Aceștia au avut un rol important în Războiul de Independență din 1877.
După război, autoritățile au decis să onoreze aceste trupe prin denumirea unor bulevarde și zone ale orașului. Astfel a apărut Calea Dorobanți, iar în jurul ei s-a dezvoltat treptat cartierul care poartă astăzi același nume.
Ghencea
Originea numelui Ghencea este legată de o familie de boieri sau de proprietari de terenuri care purtau acest nume și care ar fi deținut pământuri în zona aflată la marginea Bucureștiului.
În secolele trecute, multe zone din jurul orașului erau identificate după numele proprietarilor de moșii sau ale familiilor boierești. În timp, denumirea Ghencea a rămas și a ajuns să definească întreaga zonă aflată în sud-vestul Capitalei.
Militari
Cartierul Militari își trage numele de la unitățile militare care erau cantonate în această zonă în secolele XIX și începutul secolului XX. Terenurile aflate la marginea orașului erau potrivite pentru cazărmi, depozite și terenuri de instrucție.
Prezența constantă a soldaților a făcut ca locul să fie cunoscut de locuitori drept „zona militarilor”. De-a lungul timpului, denumirea s-a simplificat și a devenit numele cartierului. Astăzi, Militari este unul dintre cele mai mari și mai populate cartiere din vestul Bucureștiului.
