El ar putea fi cel mai detestat om din lume! Cine a inventat, de fapt, munca
Te-ai întrebat vreodată cine este „vinovatul” pentru faptul că te trezești în fiecare dimineață ca să te conectezi la un Zoom plictisitor sau să înfrunți traficul spre birou?
Cine a inventat munca? Sau, mai precis, cine a organizat-o în modul obositor și învechit în care o cunoaștem azi?
S-ar putea ca Frederick Taylor să fie numele pe care-l cauți. Deși istoria nu-i rezervă acest titlu oficial, pentru mulți dintre noi, el ar putea fi cel mai detestat om din lume. Alături de el, Henry Ford și Max Weber au pus bazele modului în care lucrăm și astăzi — un mod care, după toate aparențele, nu ne mai este deloc potrivit.
Munca — o invenție de acum 150 de ani
Marc Vollebregt, specialist în cultura organizațională, atrage atenția că doar 15% dintre angajați sunt cu adevărat implicați la locul de muncă, transmite Vollebregt.
În același timp, 16% prezintă simptome de burnout, iar lucrul de la distanță amplifică sentimentele de singurătate, plictiseală și stres. De ce? Pentru că munca, așa cum e organizată astăzi, este depășită.
Vollebregt, licențiat în istorie, crede că răspunsul se află în trecut. Și, într-adevăr, trebuie să ne întoarcem în jurul anului 1850, când lumea se schimba radical sub influența Revoluției Industriale.
Oamenii se mutau din sate în orașe, fabricile creșteau ca ciupercile după ploaie, iar noile tehnologii impuneau ritmuri și reguli nemaiîntâlnite până atunci.
Pentru a face față acestei noi realități, câțiva bărbați influenți din Regatul Unit, Franța, Germania și SUA au decis că trebuie să existe o metodă eficientă de organizare a muncii. Așa s-au născut principiile care încă ne guvernează viața profesională.
Frederick Taylor a formulat teoria Managementului Științific, care presupunea:
- Un singur mod corect de a face o sarcină, cât mai eficient posibil.
- Separarea clară dintre muncitori și manageri: unii planifică, ceilalți execută.
- Monitorizarea constantă a performanței.
- Alocarea oamenilor la sarcini potrivite, în funcție de abilități și motivație.
Aceste reguli au fost revoluționare la vremea lor și s-au potrivit de minune cu nevoile unei economii bazate pe producția în masă. Problema este că, în peste 100 de ani, munca s-a schimbat profund — dar modul în care o organizăm a rămas același.
De ce nu mai sistemul din 1800
Lumea de azi nu mai seamănă deloc cu cea din 1850. Lucrăm online, în echipe globale, în industrii creative sau bazate pe tehnologie. Și totuși, mulți lideri se încăpățânează să aplice aceleași principii rigide ale muncii industriale. Rezultatul? Angajați plictisiți, epuizați, deconectați.
Vollebregt propune o soluție: schimbarea culturii organizaționale. „Când spun cultură, nu mă refer la masa de ping-pong din birou sau la petrecerile de Crăciun. Mă refer la valorile reale și la comportamentele zilnice din organizația ta”, explică el.
O cultură sănătoasă, bazată pe încredere, colaborare și autonomie, poate transforma complet modul în care muncim. Nu doar că ar reduce stresul și burnoutul, dar ar aduce valoare reală atât angajaților, cât și clienților — și, de ce nu, întregii societăți.
