Eroul care a înconjurat lumea sau călăul mărilor? Adevărata față a lui Magellan, exploratorul care schimbat pentru totdeauna harta lumii
La peste 500 de ani de la moartea sa, Ferdinand Magellan continuă să dezbine lumea. Pentru unii, este omul care a deschis planeta și a schimbat pentru totdeauna harta lumii. Pentru alții, un lider paranoic, obsedat de putere, cu mâinile pătate de sânge.
Această imagine dublă revine în forță odată cu lansarea filmului Magellan, regizat de cineastul filipinez Lav Diaz, potrivit Historia.
Interpretat de Gael García Bernal, Magellan nu mai este doar exploratorul vizionar din manuale, ci un personaj tulburător, dominat de ambiții, frică și violență.
Trădare, ambiție și un drum presărat cu moarte
În 1519, Magellan pornește într-o expediție care avea să intre în legendă. Visul său: găsirea unei rute maritime către „Insulele Mirodeniilor” din Indonezia. Pentru asta, își trădează patria natală, Portugalia, și trece în slujba regelui Spaniei, Carol I.
Urmează o călătorie marcată de scorbut, foamete, execuții și rebeliuni. Echipajele sunt decimate, iar disciplina este impusă prin teroare. În 1521, pe insula Mactan, Magellan moare într-o confruntare violentă cu localnicii.
Expediția sa, începută cu cinci corăbii și aproximativ 270 de oameni, avea să fie finalizată abia în 1522, sub comanda lui Juan Sebastián Elcano. Doar 18 supraviețuitori s-au mai întors în Spania.
Unii istorici, precum Laurence Bergreen, susțin că realizările lui Magellan sunt chiar mai importante decât cele ale lui Columb. Numele său a fost dat unei nave NASA, iar strâmtoarea care leagă Atlanticul de Pacific îi poartă numele.
Alții îi contestă însă gloria. În cartea Straits: Beyond the Myth of Magellan, istoricul Felipe Fernández-Armesto îl descrie drept un lider fanatic și imprudent. Verdictul său este dur: misiunea lui Magellan a fost un „eșec total”, fără profit economic și cu pierderi umane uriașe. Mai mult, exploratorul este acuzat de imperialism, sclavie, discriminare și violență extremă asupra populațiilor indigene.
Un erou construit din propagandă?
Imaginea lui Magellan este cunoscută mai ales prin relatările lui Antonio Pigafetta, participant la expediție și apropiat al comandantului. Mulți istorici îl consideră un adevărat „agent de PR”, care a cosmetizat realitatea și a transformat un lider brutal într-un erou legendar.
Lav Diaz a încercat să spargă această versiune unică. Timp de șapte ani, a cercetat arhivele din Lisabona și a ales să spună povestea și din alte perspective, nu doar din „privirea omului alb”.
Un personaj-cheie al filmului este Enrique din Malacca, sclavul lui Magellan timp de zece ani. Cumpărat din Malacca și adus în Europa, Enrique ajunge în Filipine vorbind limba locală. Acest detaliu a dus la o ipoteză fascinantă: el ar fi fost, de fapt, primul om care a înconjurat globul, înaintea europenilor.
Filmul amintește și de vocile critice ale epocii, precum Fray Bartolomé de las Casas, care denunțau sclavia într-o perioadă în care imperiile europene o practicau pe scară largă.
Cine l-a ucis pe Magellan
Moartea sa rămâne învăluită în mister. Pigafetta l-a indicat drept ucigaș pe Lapulapu, devenit ulterior simbol al rezistenței naționale în Filipine.
Diaz merge mai departe și sugerează că Lapulapu ar fi putut fi o invenție menită să-l intimideze pe Magellan. În film, moartea exploratorului nu este un duel eroic, ci rezultatul unei acțiuni colective.
