Istoria fascinantă a uneia dintre cele mai vechi clădiri din București. A fost sediul Cancelariei Țării Românești
În inima Bucureștiului, pe Calea Victoriei la numărul 111, se ridică unul dintre cele mai frumoase și mai vechi palate ale capitalei – Palatul Romanit. Monument istoric de o eleganță aparte, construit în stil neoclasic, acesta nu impresionează doar prin arhitectura sa, ci și prin istoria bogată pe care o poartă, reflectând viața aristocrației românești din secolul al XIX-lea și transformările politice ale vremii.
Primele începuturi: de la reședință boierească la Palatul Romanit
Construit în anul 1812, într-o epocă în care Bucureștiul era obligat prin lege să renunțe la clădirile din lemn după incendiul devastator din 1802, palatul a fost gândit să reziste și să impresioneze.
Primul său proprietar a fost boierul Constantin Faca, însă acesta a murit înainte ca lucrările să fie finalizate. Moștenitorii au vândut clădirea în 1823 vistiernicului Grigore Romanit, descendent al unei familii grecești înstărite. Deși acesta a locuit puțin în palat – murind în 1834 – edificiul avea să-i poarte numele pentru totdeauna.
Palatul, loc al balurilor aristocratice și sediu al Cancelariei
Domnitorul Grigore Dimitrie Ghika, prieten apropiat al lui Romanit, a folosit fastuoasa reședință pentru a organiza baluri strălucitoare, valorificând decorurile luxoase ale interioarelor.
După moartea lui Romanit, fratele domnitorului, Alexandru Dimitrie Ghika, a transformat palatul în sediul Cancelariei Domnești a Țării Românești. În 1836, domnitorul a cumpărat oficial clădirea și a ordonat lucrări de reparații majore sub îndrumarea arhitectului Michel Sanjouand, cel care a proiectat și Palatul Știrbey. La final, în 1838, Palatul Romanit devenea sediul Curții Administrative a Țării Românești, marcând o etapă importantă în viața politică a capitalei.
De la Ministerul de Finanțe la Muzeu al Colecțiilor de Artă
Odată cu Unirea Principatelor Române din 1859, Palatul Romanit a intrat în folosința Ministerului de Finanțe. Cum instituția avea nevoie de mai mult spațiu, între 1881 și 1884 au fost adăugate două noi aripi, care au dat clădirii forma de U vizibilă și astăzi. Lucrările au fost coordonate de arhitectul Nicolae P. Cerchez, în stil neoclasic cu influențe neobaroc, la modă la acea vreme.
În anii ’70, statul român a hotărât să transforme Palatul Romanit într-un loc dedicat artei. După ample lucrări de restaurare, în 1978 a fost inaugurat Muzeul Colecțiilor de Artă, ca secție a Muzeului Național de Artă al României. Astăzi, muzeul adăpostește peste 30 de colecții permanente, cu lucrări de pictură, sculptură, grafică și artă decorativă, donate de colecționari și artiști români și străini.
Restaurări și vizitarea muzeului astăzi
Între 2002 și 2006, palatul a trecut printr-un amplu proces de consolidare, urmat de o restaurare completă, pentru ca în 2013 să fie redeschis publicului.
Astăzi, Muzeul Colecțiilor de Artă poate fi vizitat:
· luni, marți și vineri între 10.00–18.00;
· sâmbătă și duminică între 11.00–19.00;
· miercuri și joi muzeul este închis.
Vizitele individuale nu necesită programare, dar grupurile care doresc ghidaj trebuie să trimită o solicitare online cu cel puțin o săptămână înainte.
